— După ce gustul acela oribil dispare, mă opresc și eu din a mai bea apă, lăsând-o pe
bufet și întorcându-mă pe călcâie, acum având-o în fața mea pe Ariana. „Really? Eu cred că ai vrut să mă omori!” zâmbesc tâmp preț de câteva secunde, apoi mă îndrept înapoi spre masă. „Și totuși -