x_Ramona episodul12_x

Prolog: a fost o perioadă tulbure în viața mea timp de vreo câteva luni pentru că, în primul rând s-a întâmplat toată treaba aia nasoală cu Ramona și în al doilea rând, nu îmi puteam lua gândul de la Anemona. Probabil că aveam nevoie de imaginea unei femei perfecte care să-mi pară iubirea pură și imposibilă la care nu pot să ajung. Aveam nevoie de dramă și îmi doream să complic lucrurile. Până atunci era Ramona, dar după ce s-a întâmplat cu ea, măcar pentru o vreme, Anemona a devenit Cătălina pentru Luceafărul meu.

Era foarte dificil. Nu puteam să dorm nopțile, ziua eram deprimat, nu aveam chef să vorbesc cu nimeni. Mai rău decât atât, nu aveam nici un număr de telefon, adresă de e-mail, absolut nimic. Aveam doar o amintire. După ce le-am povestit, prietenii mei vorbeau cu mine ca și cum era totul ok și se prefăceau interesați de subiect, dar eu vedeam în ochii lor că niciunul din ei nu mă credea. Toți credeau că am inventat această poveste.

Noaptea, puneam să cânte la calculator melodia ”Oriunde ai fi” pe repeat și puneam ca și screen saver poza Anemonei, astfel să devină ea ultimul lucru pe care-l văd când adorm și primul pentru atunci când mă trezesc. Într-un cuvânt, ajunsesem rău. Sau în trei cuvinte, ajunsesem rău de tot.

O fază amuzantă, însă, a avut loc în perioada aia. Se făcea că am cunoscut eu o tipă care mi se părea mie că seamănă extraordinar de tare cu Anemona (nu semăna deloc, dar eu eram obsedat). Și se mai făcea că tipa aia nu era chiar cea mai introvertită persoană din lume și era mai topită după bani decât Irina Loghin după Fuego.Ideea e că am vrut foarte mult să fiu cu ea (că în capul meu nebun, ea era sosia Anemonei), gagica și-a dat seama de asta și s-a gândit să profite de acestă situație.

I-am zis să ieșim într-o seară cu mai mulți prieteni, iar ea a fost de acord. Eu, împreună cu prietenii mei, am mers mai repede la barul respectiv. Toți încercau să mă avertizeze că o să vină aia și o să-și comande cele mai scumpe căcaturi din menu, să am grijă și tot felul de chestii din astea. Așa că, iată ce m-am gândit eu; am chemat-o pe chelneriță și i-am zis:
−Hei, bună. Am și eu o rugăminte la tine. La un moment dat, o să vină la noi la masă trei fete. Când vii să le iei comanda, dacă vreuna dintre ele îți cere ceva mai scump de 10 lei, să-i spui, te rog că nu ai. Ok?

Chelnerița s-a uitat la mine ca și cum tocmai m-ar fi prins în pat cu mă-sa în timp ce taică-său ne filma. Dar a fost de acord să mă ajute. Au venit fetele, am stat un pic de vorba și am rămas toți șocați când au dat comanda: una dintre ele e vrut o cafea, a doua un suc și a treia nu a vrut nimic.

”Dă-te-n pana mea, ce fete incredibile”, gândeam eu. Doar că avea să se dovedească exact contrariul. La un moment dat, Anemona 2, se uită la mine și îmi zice:
−Știi ce-ar merge acum? Să jucăm un biliard. Asta așa, ca să văd cum te pricepi la găuri.

Când am auzit asta, mintea mea a funcționat greșit. În loc să realizez că Anemona 2 e o curvă ordinară și infectă, eu m-am gândit că am șansa să retrăiesc noaptea aceea superbă cu o femeie care seamănă cu Anemona. Dar repet, nu semăna deloc. Fata asta semăna cu Anemona la fel de bine pe cât semănă Monica Belucci cu un calorifer.

În fine, am ajuns la biliard, ne-am așezat toți la o masă și eu le-am zis fetelor că mă duc până la baie. Dacă vine chelnerița, le-am îndemnat să-și comande ce vor ele și să-mi ia și mie o bere. M-am ridicat de la masă și am mers spre toaletă. Prietene, cât am putut să stau acolo? 5 minute? 7 minute? Până am ajuns, până mi-am făcut treaba și până m-am spălat. Cât a putut să fie? Ideea e că atunci când am ajuns înapoi la masă, am găsit așa: o sticlă de vin, trei cocktailuri, două energizante, o apă plată, două ape minerale, o cafea, 3 pahare de vodcă, un frappe, chips-uri, covrigei, zahăr și miere. Chelnerița când m-a văzut, a venit spre mine și mi-a zis:
−Am înțeles că dumneavoastră achitați pentru fetele alea.

Eram foarte ofticat pentru că în primul rând pe chelnerița asta nu am mai avertizat-o și acum trebuie să cheltui toți banii pe care i-am făcut cu colindul, iar pe de altă parte pentru că vacile alea și-au cumpărat toate căcaturile din bar, dar mie nu mi-au luat o bere.
Ideea este că am plătit, dar nu am plecat. Încă nu vedeam adevărul. Eu o ardeam cu o curvă (pe care nu o ardeam), căreia toată lumea îi știa renumele, mai puțin eu. Ceea ce a fost mai trist a fost că pe mine nici măcar nu m-a futut. Îți dai seama cât de mult mă desconsidera ea ca om, dacă se futea cu toată lumea, în afară de mine? Plus că, de banii pe care i-am cheltuit cu ea la sucuri, futeam o stradă de curve.

În fine, m-am despărțit de ea după ce un tip în care aveam eu încredere mi-a spus că tipei ăleia i-a dat să sugă și el și majoritatea prietenilor lui și posibil și vreo doi câini, deci ar cam trebui să-mi văd de treaba mea.

Deci practic, eu, care am pupat în pulă jumătate de oraș la un moment dat, acum ar trebui să scriu ”SUGE-O, RAMONA”? Nu prea ar fi corect.

P.S.- Cum căcat să fii cu una dintre cele mai mari curve ale orașului (genul de femeie care ar fi fericită dacă ar avea o pulă făcută din bani. Sau mulți bani făcuți din puli) și în loc să o fuți, tu să-i cânți ”Oriunde ai fi” pe la miez de noapte? LAME!!!