Ochii săi căprui emanau superioritatea zilelor de ieri.Parcă sufla lovituri chiar și de la această distanță.Simplul gând că e aproape de mine mă facea sa-mi rup părul din cap și să urlu să plece,însă cuvintele nu-și avea rostul.Uite-l,aici,in fața mea,dupa aproape patru ani.
-Kayra,nu te ascunde!spune calm,zambind.
L-am apucat pe Rayden de spate si l-am strans tare,sperand ca o sa ma fac mica si nevazuta,insa auzindu-i pantofii de catifea cum calca pamantul,mi-a cam piedut speranța.Rayden a gemut cand m-am infipt speriata pana si unghiile in corpul lui,însă a știut când să se oprească din privit miraculoasa legendă și să oprească lucrurile.
-Stai acolo,șefule!zâmbeste dulce Rayden când tata ajunge la mai putin de un metru de noi.
Își întinde ferm mâna și îl împinge ușor pe tata,clintindu-l puțin.Rănile mele se redeschizeseră iar lacrimile urlau tristețea necontenit,fugind printre picaturi afară din oglinzile sufletului meu mâhnit.Tremuram de-a binelea și simțeam cum inima o sa-mi sară din piept iar eu o să mor.Vreau să mor!Doamne,omoară-mă,te rog,omoară-mă!
-Ea vrea să stea departe de tine.îi comunică Rayden dorințele mele,apucându-mi mâna și strangând-o tare,in timp ce eu reexperiment cele mai urate stări de frică.
-Aici...nu e despre ce vrea ea.zâmbeste tatăl meu,Muzaffer.
Îi simțeam batjocura din vorbă,puterea din liniște,iubirea frecată cu ură după stratul de răutate.Mi-am permis în cele câteva secunde de liniște mormântala sa-l privesc printre gene intre tremurările mele.Nu era schimbat deloc.Avea acelaș viciu pentru aur.Îl purta cu o eleganță orbitoare și în continuare:pe degete cinci inele,un lanț,o brațară și-un ceas.Și când te gândesti că fiica lui muncește pe brânci pentru mâncare..
Eleganța hainelor era nelipsită.La cămașa cu costum din catifea, palărie și pantofi.Însă ce suflet rau ascunde ambalajul ăsta,numai eu știu.
-Atunci e despre ce vreau eu.spune Rayden și își lasă mâna jos,fiind constient în ce se bagă.Vreau să nu mai tremure și să plânga ca o fraieră,deci,șefule,du-te de unde ai venit.
Mă temeam așa tare.Așa tare.Știam că amandoi stau prost cu calmitatea și știam,de asemenea,că dacă vor începe să argumenteze în contradictoriu,o să se izbească amandoi.Și va fi o izbire pe care nu pot s-o opresc nici dacă mă pun în cap..
Îl văd pe el cum râ
de.Pe tatăl meu.Cel pe care nu trebuie sa-l numesc tata,nu merita asta.Nu merita sa fie numit părinte..
-Știi că pot să îți rup limba aia obraznică,nu?murmură Muzaffer Leonard printre dinți,aruncându-mi o scurtă privite care mă îngheață.
-Încearcă.Nu știi dacă poți,nici nu mă cunoști.
Râde scurt.
-O să-i vorbesc lui Vex despre asta.Nu aranjasem o căsătorie între copiii noștri din câte țin minte,cu atât mai mult când când băiețașul e tupeist.Tu,n-o sa mori de foame in viata asta.râde tata și îl impinge ușor în umăr cu pumnul.Și fata mea a știut cum să aleagă.Am dreptate?
-Eh,sa zicem că i-a pus Dumnezeu mâna în cap când ne-am întâlnit.
Toate aceste jocuri de cuvinte erau manevre.Manevre murdare.Muzaffer s-a apropiat de noi iar Rayden m-a impins în spate,fapt care mi-a stranit si mai tare plansul.
-Muzaffer,ți-am zis sa stai departe.murmura Rayden printre dinti,punand mana baraj in fata lui Muzaffer.
-Fata mea vrea s-o iau in brațe,nepoate.Daca ai o problema,mi-o comunici dupa ce imi strang sentimentele,asa pot sa te bat mai bine,sa nu mai faci a doua oara.
-Stimez băieții care au facut legiile în cartierul ăsta,însă stima cade cand sunt nervos.E vorba doar despre secunde si te fac curva mea.Apoi pot să-ți rup gatul.
-Nu amenința băietii care au facut legile,nepoate..S-ar putea să fii mascota agatata la intrarea in oras.
-Bun.Fă-mă mascotă dacă poți.Vreau să văd în acțiune pe omul care a sfidat legile.
-Tu ce vrei,fata mea?Il facem amandoi mascota?
Înghit în sec.Nu glumea.Putea în orice secundă să cadă într-un abis nebun din care ieșea doar când iși termina treaba.Nu o să las nici in ruptul capului să se intample ceva cu Rayden!
-Vreau să te cari din fața mea și să nu te mai întorci.Nu ai pentru ce sa fii aici.Ceea ce ți-a mai rămas e o nevastă moartă și o față care te blestemă și speră să mori.
Zâmbetul ăla malefic tot nu-i dispare de e chip,iar Rayden tot nu-l lasa sa se apropie.Iar eu..eu ce fac?Sunt asa speriata..asa de..suparata.Sunt lipita de un perete si ma uit în jos, in pijamale si cu geaca lui Rayden pe mine.Lacrimile se ingramajesc pe obrazi si simt cum cad si ma lovesc,insa totusi rezist.
-Fata mea mă iubește.Vorbește ura acum.spune el,privindu-ma,insa eu nu avea puterea sa fac asta.
-Eu...nu sunt fata ta.Iar tu pentru mine esti nimic mai mult decat o mizerie..Psihopatule!urlu,rabufnind,uitandu-ma in ochii lui prea brusc.Vii cu ganduri de pace,dar eu as vrea sa te ciopartesc ca o pe bucata de carte!Sa iti bag cutitul in inima și sa o scot de acolo!Sa ii arat mamei ca s-a facut dreptate...Dar nu pot..spun,epuizata,stergandu-mi in sila lacrimile.Nu vorbim aceias limba..Am vorbit-o candva doar ca sa nu ii faci ceva mamei,dar uite ca acum e moarta..Zace,nu respira,e sub pamant!La dracu!Sa te ia dracu!Sa mori innecat,asfisiat,ciopartit,exportat,evaportat!Sa ai parte numai de durere si sa nu-ti tragi sufletul la Dumnezeu pana cand nu te iert eu!
-Ai auzut,șefule?Dispari,dacă ea nu vrea sa ti-o dea,eu am sange pentru așa ceva.
Pufnește și priveste in jos usor dezamagit,stapanit de sarcasm,avand mainile in buzunar.
Din perspectiva autoarei
Muzaffer zâmbeste,ceea ce îi lasa reci pe copii.
-Pot să te îmbrațisez,nepoate?
Rayden se încruntă.
-Dacă fata mea nu mă vrea prin preajmă acum,măcar îi transmiți tu sentimentele mele,tu o să o atingi măcar.Dar mai bine nu o atingi..
-Nu îmi poți impune să nu stau în preajma ei căci o sa trecem la fapte atunci.
-Nu,nu,nu..Eu nu am nimic impotriva..Kayra e mare,are tot dreptul la ceea ce faceti voi..sau ce ati facut..sau ce urmeaza sa faceti.Sincer,nu ma intereseaza.Vreau sa te atentionez in privinta baiatului cu care s-a culcat la 15
ani.Atât.Dar tu pari sigur le tine,sa n-ai dreapta.Sa aveti o seara bună.Tati o sa vina la fetita lui maine.Sa dormi linistita,fata mea.Esti mai frumoasa ca oricand!
