o partidă liniștită de bingo între pensionari. Mă îndrept direct spre Rosaire, mă aplec și îi
îi spun, arătând spre ea cu degetul, înainte de a mă îndrepta spre barul din living. Acolo,
în Bel Air,” spun, lăsând un mic suspin triumfător să se strecoare printre cuvinte. „You know,
de whiskey și rotindu-l ușor, lăsându-l să strălucească sub luminile calde din cameră,
cu aceeași intensitate. Apoi mă întorc spre ei – Rosaire, Noemi și Louis, privind fiecare
o cină liniștită…” spun cu un zâmbet ironic, aruncând un aer provocator. „Poate vă gândiți
ascunse sub stratul de detalii spuse cu nonșalanță. Îmi sprijin paharul de marginea barului
— În drumul meu înapoi de la bucătărie spre canapea, întind mâna și îi ofer domniței berea
— îndeplinesc misiunea și adaug senin către Noemi. ❝Ty, plătesc eu când ajunge comanda
— bucătărie mai apăruse cineva, Aidan chiar. Sprâncenele mi se ridică atunci când îi promite
— cap dezaprobator și oftez zgomotos, ducând berea la gură, dar adaug înainte. ❝Damn,
— ❝Hmmm, okay, okay then.. poate niște clătite?❞ I know, un răspuns basic, dar era ceva