1.Nu lasati comm-uri urate! 2.Daca nu va place albumul nu lasati comm! 3.Scrie ceva sa stiu ca ai citit regulile! 4.Daca tot intrati lasati si comm! 5.Daca te deranjaza ceva sau cineva spune-mi mie in albumul AM O PROBLEMA. 6.Nu vorbiti urat de demi selena miley hannah si jonas brothers. 7.daca aveti chef de cearta va certati in ALBUMUL DE CEARTA.
Mie numi place sa blociez poze,deci puteti copia ce poza vreti mai putin cele de la albumul nu copiati pozele:D
“Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.
Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, “Amintiri din copilarie” este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este “copilul universal” (G. Calinescu): “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul”.
Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.
Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe “Calul Balan” si “Sfantul Nicolai” pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.
Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.
Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc.
Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.
Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.
In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.
In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.
Numarul personajelor ce apar in “Amintiri din copilarie” este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.
Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o “zgatie de fata”, badita Vasile - “harnic si rusinos ca o fata mare” etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea “Stan Patitul”.
Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.
Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: “cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii” etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.
Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.
Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: “slavit de lenes”, “un pierde vara” impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. “Om din doi oameni”, framantat din “huma din Humulesti”, si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.
Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.
Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care “spune”. In aceasta privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: “Si dupa cum am cinstea sa va spun” sau “va puteti imagina (…)”, “Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale noastre”.
O alta trasatura a operei “Amintiri din copilarie” este dinamismul anecdotic, uluitoarea
navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi: “D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost”, pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.
Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.
Creanga isi pastreaza in “Amintiri din copilarie”, ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.
Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand: “He, he! bine ai venit, nepurcele!”, boala de care sufera eroul este o “cinstita de holera”, iar in postura de elev acelasi erou este “slavit de lenes”.
Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt “dracoase”, iar baietii “mangositi”, “prostalai”, “ghiavoli”, “hojmalai” etc.
Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul (“Tot patitu-i priceput”, “Ursul nu joaca de buna voie” etc).
Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata Irinucai era “balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa”), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, Gatlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nica era “slavit de lenes”) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.
Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.
Cuvintele cele mai numeroase din “Amintiri din copilarie” sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.
Creanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.
Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: “plangea ca o mireasa”, “mi-i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare”.
Desi scrise, frazele humulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Semnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si verbelor imitative (“troscpleosc”, “a bancani”, “a bazai”, “huta” etc.) dar si multimea zicerilor tipice, a expresiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si exclamarilor. Alteori in text apar versuri populare sau forme ritmate.
Orala e si sinteze frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica este mai controlata.
Dar, in ciuda aparentelor, ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. Creanga nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalitatea.
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc.
Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX
Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie
Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat
Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!
> Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine
Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)
Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania
Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti�Amintiri din copilarie� este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii unui tanar, care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite de Nica, Ion Creanga fiind scriitorul care realizeaza �primul roman al copilariei taranesti� din literatura noastra.
Partea I:
Ion Creangă, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Incă de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei.
Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan �om vrednic si cu bunatate�, le aduce ca �dar de scoala noua� pentru a -i sili spre invatatura, �Calul Balan� si pe �Sf. Nicolai�. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.
Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a �l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.
Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru. Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o serie de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita.
Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei sale: �La cirese �, �Pupaza din tei�, �La scaldat�
La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese. Pretextand ca vrea sa �l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste �o chelfaneala � zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.
Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce � cucul armenesc�. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prăsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta.
La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.
Partea a III � a
Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.
Partea a IV � a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insistă să plece la Seminarul de la Socola. Nica pleacă impreuna cu Zaharia lui Gatlan, ducandu � i mos Luca. Sosire la Socola, intr-un tarziu, noaptea si rămânerea in caruta trasa sub un plop mare, deci sub cerul liber, simbolizeaza lumea necunoscuta in care urma sa intre Nica si in care se simte stingher.
Finalul acestui capitol si al �Amintirilor� exprima filozofia relativitatii timpului ce se scurge ireversibil, lăsând in urma o viata bogata in trairi si sentimente pure.
"Amintiri din copilarie"este primul roman al copilariei taranesti din literatura roma-na, Creanga reusind sa-si retraiasca copilaria.Scrisa la varsta maturitatii, autorul reuseste sa ia contact cu trecutul si sa faca sa re-traim cu el anii fericiti ai copilariei in frumosul tinut al Humulestului.
Farmecul romanului rezulta din sinceritatea cu care autorul povesteste,din umorul poznelor, aventurile povestite.Calinescu spunea ca in amintiri Creanga evoca "copilaria copilului universal", cu pozne si intamplari a copilului din totdeauna si de peste tot. Chiar autorul vede in sine co-pilul de pretutindeni si oricand, afirmand: "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copii de cand lumea asta si pamantul".
Este prezentata copilaria autorului, evolutia sa intr-un mediu specific, aceea a satu-lui moldovean de la jumatatea sec. al XIX.-lea. Este prezentata copilaria lui Nica de la primii ani de scoala, pana la despartirea de vatra satului, fiind urmarita astfel formarea unui caracter.
Copilaria lui nu este senzationala, ci una obisnuita, banala; scriitorul nu inventeaza peripetii (intamplari nemaiintalnite).Astfel este descris cum: Nica prinde muste cu ceaslovul, cum darama cocioba Irinucai la Brosteni, cum fura cirese de la matusa Marioara, cum fura pupaza din tei, in-tamplari de la scaldat, cum scapa de raie si in fine supararea lui atunci cand este rupt de a-ceasta copilarie fericita si dus la oras, la scoala.
Nica apare ca orice copil de la tara, neastamparat, care are o "copilarie vesela si nevinovata" in mijlocul familiei si al megiesilor.Intamplarile prin care trece sunt toate "evenimente de cunoastere"pentru ca prin ele Nica isi largeste sfera de cunoastere, el se formeaza ca om.
Evocarea lui Creanga este nostalgica atunci cand se refera la cei dragi,la satul natal, este plina cu umor cand reconstituie poznele, aventurile din copilarie, folosind satira cand se refera la defecte omenesti si la institutile vremii.
Personajul principal al amintirilor nu este scriitorul ci Nica al lui Stefan al Petrii, surprins si descris in perioada copilariei fericite, de cand a facut "ochi" si pana ajunge "holtei din pacate".
"Amintiri din copilarie" este nu numai o monografie a satului moldovenesc, dar un roman al copilariei, al formarii unui caracter (personalitati). Cadrul de viata prezentat de autor este modelator in for
Mari Matematicieni
Referat Matematica
Blaise Pascal(1623-1662)-matematician,fizician si filosof francez.In matematica a adus contributii originale valoroase prin elaborarea teoriei probabilitatilor,in geometrie,teoria numerelor,si in analiza matematica.Blaise Pascal s-a nascut in localitatea Clermont-Ferrand,Auvergne,Franta,la 19 iunie 1623,intr-o familie de...
Media
7.61
Download-uri
527
Criterii de divizibilitate
Referat Matematica
Criterii de divizibilitate Criteriul de divizibilitate cu 10,100 Un numar natural a carui ultima cifra este zero este un numar divizibil cu 10, adica cu 2 5. Un numar natural a carui ultima cifra nu este 0 nu este divizibil cu 10. Un numar natural care are ca ultima cifra pe 0 se divide si cu 2 si cu 5. Un numar...
Media
8.00
Download-uri
932
Algoritmi
Referat Matematica
Introducere: Semiotica se ocup? cu studiul semnelor in natura si in societate. Semnul nu este o calitate in sine a unui obiect, ci o functie pe care acest obiect o poate dobandi. Studiind combinatorica rezultant?, rezult? ca din punct de vedere teoretic sunt posibile mii de clase de semne; dar imensa varietate de...
Media
7.21
Download-uri
203
Blaise Pascal
Referat Matematica
Putini savanti au fost atat de controversati ca Pascal. Personalitatea sa stiintifica exceptionala a atras atat in timpul vietii sale, cat si in cele trei secole ce s-au scurs de la moartea sa, atentia multor cercetatori. Elogii, critici, denigrari, s-au amestecat intr-o gama cat se poate de larga. Blaise Pascal s-a...
Media
4.02
Download-uri
381
Relatia lui Van Aubel si aplicatii la rezolvarea problemelor de geometrie
Referat Matematica
Am alcatuit acest material in urma cu 10 ani, prin toamna lui 1991 cu intentia de a-l trimite spre publicare Gazetei Matematice. In cele din urma, m-am razgandit � nu consideram ca este suficient de bine facut pentru a-si gasi locul acolo. Il scot acum de la arhiva in speranta ca voi trezi interesul macar catorva persoane...
Media
3.68
Download-uri
274
Functii periodice
Referat Matematica
DEFINITIE. O functie ? : R ? R se numeste periodica daca exista un numar real T a.i. Numarul T ? 0 se numeste perioada a functiei ?. Daca printre numerele nenule pozitive T exista un cel mai mic numar pozitiv T*, atunci acesta se va numi perioada principala a functiei ?. EXEMPLU. Perioada fundamentala a unei functii,...
Media
2.98
Download-uri
376
Trigonometria
Referat Matematica
Trigonometria.Definitie Trigonometria e o parte a matematicii care studiaza unghiuri, triunghiuri si funcţii trigonometrice precum sinusul, cosinusul si tangenta. Unii matematicieni considera trigonometria o subdiviziune a geometriei iar altii o stiinta matematica distincta. Istorie Originea...
Media
5.44
Download-uri
1.187
Numere
Referat Matematica
Se spune ca odata cineva a venit la celebrul matematician Pitagora si l-a rugat sa-i arate cum ar trebui sa fie doi oameni, unul fata de altul, ca sa se poata numi cu adevarat prieteni. "Sa se comporte ca numerele 220 si 284!" a raspuns Pitagora, fiindca ele sunt astfel alcatuite incat fiecare este format din suma partilor...
Media
6.13
Download-uri
1.617
Linii in triunghi
Referat Matematica
MEDIANA este segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. -Medianele unui triunghi sunt concurente in centrul de greutate al triunghiului. -Centrul de greutate se afla pe fiecare mediana la 2/3 de varf si 1/3 de baza, adica daca AA' este mediana in trABC si G este centrul de greutate, atunci...
Media
6.59
Download-uri
1.839
Ecuatii care se rezolva prin descompuneri in factori sau substitutii
Referat Matematica
Metoda de rezolvare: In general, pentru rezolvarea ecuatilor exponentiale cu baze diferite, se recomanda, descompunerea bazelor in factori primi,observand astfel o anume posibilitate de a grupa termenii ecuatiei in ideea de a scrie ecuatia ca un produs de factori egal cu 0.Alteori este profitabil de a lucra cu cat mai...
Media
7.73
Download-uri
1.073
Pagina 1 din 33
2 3 4 5 >>
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, “Amintiri din copilarie” este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.
Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este “copilul universal” (G. Calinescu): “asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul”.
Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.
Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe “Calul Balan” si “Sfantul Nicolai” pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.
Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.
Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc.
Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.
Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.
In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.
In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.
Numarul personajelor ce apar in “Amintiri din copilarie” este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.
Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o “zgatie de fata”, badita Vasile - “harnic si rusinos ca o fata mare” etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea “Stan Patitul”.
Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.
Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: “cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii” etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.
Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.
Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: “slavit de lenes”, “un pierde vara” impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. “Om din doi oameni”, framantat din “huma din Humulesti”, si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.
Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.
Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care “spune”. In aceasta privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se adreseaza direct: “Si dupa cum am cinstea sa va spun” sau “va puteti imagina (…)”, “Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale noastre”.
O alta trasatura a operei “Amintiri din copilarie” este dinamismul anecdotic, uluitoarea
navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi: “D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost”, pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.
Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.
Creanga isi pastreaza in “Amintiri din copilarie”, ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.
Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand: “He, he! bine ai venit, nepurcele!”, boala de care sufera eroul este o “cinstita de holera”, iar in postura de elev acelasi erou este “slavit de lenes”.
Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt “dracoase”, iar baietii “mangositi”, “prostalai”, “ghiavoli”, “hojmalai” etc.
Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul (“Tot patitu-i priceput”, “Ursul nu joaca de buna voie” etc).
Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata Irinucai era “balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa”), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, Gatlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nica era “slavit de lenes”) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.
Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.
Cuvintele cele mai numeroase din “Amintiri din copilarie” sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.
Creanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.
Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: “plangea ca o mireasa”, “mi-i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare”.
Desi scrise, frazele humulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Semnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si verbelor imitative (“troscpleosc”, “a bancani”, “a bazai”, “huta” etc.) dar si multimea zicerilor tipice, a expresiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si exclamarilor. Alteori in text apar versuri populare sau forme ritmate.
Orala e si sinteze frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica este mai controlata.
Dar, in ciuda aparentelor, ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. Creanga nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalitatea.
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru bacalaureat, teze nationale, etc.
Home | BAC/Teze | Biblioteca | Referate | Games | Horoscop | Muzica | Versuri | Limbi straine | DEX
Modele CV | Wallpaper | Download gratuit | JOB & CARIERA | Harti | Bancuri si perle | Jocuri Barbie
Iluzii optice | Romana | Geografie | Chimie | Biologie | Engleza | Psihologie | Economie | Istorie | Chat
Joburi Studenti JOB-Studenti.ro
Oportunitati si locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti - afla cele mai noi oferte de job!
Online StudentOnlineStudent.ro
Viata in campus: stiri, burse, cazari, cluburi, baluri ale bobocilor - afla totul despre viata in studentie!
Cariere si modele CVStudentCV.ro
Dezvoltare personala pentru tineri - investeste in tine si invata ponturi pentru succesul tau in cariera!
> Contribuie la proiect - Trimite un articol scris de tine
Gazduit de eXtrem computers | Project Manager: Bogdan Gavrila (C)
Toate Drepturile Rezervate - ScoalaOnline Romania
Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti�Amintiri din copilarie� este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii unui tanar, care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite de Nica, Ion Creanga fiind scriitorul care realizeaza �primul roman al copilariei taranesti� din literatura noastra.
Partea I:
Ion Creangă, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Incă de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei.
Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan �om vrednic si cu bunatate�, le aduce ca �dar de scoala noua� pentru a -i sili spre invatatura, �Calul Balan� si pe �Sf. Nicolai�. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.
Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a �l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.
Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru. Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o serie de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita.
Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei sale: �La cirese �, �Pupaza din tei�, �La scaldat�
La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese. Pretextand ca vrea sa �l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste �o chelfaneala � zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.
Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce � cucul armenesc�. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prăsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta.
La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.
Partea a III � a
Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.
Partea a IV � a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insistă să plece la Seminarul de la Socola. Nica pleacă impreuna cu Zaharia lui Gatlan, ducandu � i mos Luca. Sosire la Socola, intr-un tarziu, noaptea si rămânerea in caruta trasa sub un plop mare, deci sub cerul liber, simbolizeaza lumea necunoscuta in care urma sa intre Nica si in care se simte stingher.
Finalul acestui capitol si al �Amintirilor� exprima filozofia relativitatii timpului ce se scurge ireversibil, lăsând in urma o viata bogata in trairi si sentimente pure.
"Amintiri din copilarie"este primul roman al copilariei taranesti din literatura roma-na, Creanga reusind sa-si retraiasca copilaria.Scrisa la varsta maturitatii, autorul reuseste sa ia contact cu trecutul si sa faca sa re-traim cu el anii fericiti ai copilariei in frumosul tinut al Humulestului.
Farmecul romanului rezulta din sinceritatea cu care autorul povesteste,din umorul poznelor, aventurile povestite.Calinescu spunea ca in amintiri Creanga evoca "copilaria copilului universal", cu pozne si intamplari a copilului din totdeauna si de peste tot. Chiar autorul vede in sine co-pilul de pretutindeni si oricand, afirmand: "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copii de cand lumea asta si pamantul".
Este prezentata copilaria autorului, evolutia sa intr-un mediu specific, aceea a satu-lui moldovean de la jumatatea sec. al XIX.-lea. Este prezentata copilaria lui Nica de la primii ani de scoala, pana la despartirea de vatra satului, fiind urmarita astfel formarea unui caracter.
Copilaria lui nu este senzationala, ci una obisnuita, banala; scriitorul nu inventeaza peripetii (intamplari nemaiintalnite).Astfel este descris cum: Nica prinde muste cu ceaslovul, cum darama cocioba Irinucai la Brosteni, cum fura cirese de la matusa Marioara, cum fura pupaza din tei, in-tamplari de la scaldat, cum scapa de raie si in fine supararea lui atunci cand este rupt de a-ceasta copilarie fericita si dus la oras, la scoala.
Nica apare ca orice copil de la tara, neastamparat, care are o "copilarie vesela si nevinovata" in mijlocul familiei si al megiesilor.Intamplarile prin care trece sunt toate "evenimente de cunoastere"pentru ca prin ele Nica isi largeste sfera de cunoastere, el se formeaza ca om.
Evocarea lui Creanga este nostalgica atunci cand se refera la cei dragi,la satul natal, este plina cu umor cand reconstituie poznele, aventurile din copilarie, folosind satira cand se refera la defecte omenesti si la institutile vremii.
Personajul principal al amintirilor nu este scriitorul ci Nica al lui Stefan al Petrii, surprins si descris in perioada copilariei fericite, de cand a facut "ochi" si pana ajunge "holtei din pacate".
"Amintiri din copilarie" este nu numai o monografie a satului moldovenesc, dar un roman al copilariei, al formarii unui caracter (personalitati). Cadrul de viata prezentat de autor este modelator in for
Mari Matematicieni
Referat Matematica
Blaise Pascal(1623-1662)-matematician,fizician si filosof francez.In matematica a adus contributii originale valoroase prin elaborarea teoriei probabilitatilor,in geometrie,teoria numerelor,si in analiza matematica.Blaise Pascal s-a nascut in localitatea Clermont-Ferrand,Auvergne,Franta,la 19 iunie 1623,intr-o familie de...
Media
7.61
Download-uri
527
Criterii de divizibilitate
Referat Matematica
Criterii de divizibilitate Criteriul de divizibilitate cu 10,100 Un numar natural a carui ultima cifra este zero este un numar divizibil cu 10, adica cu 2 5. Un numar natural a carui ultima cifra nu este 0 nu este divizibil cu 10. Un numar natural care are ca ultima cifra pe 0 se divide si cu 2 si cu 5. Un numar...
Media
8.00
Download-uri
932
Algoritmi
Referat Matematica
Introducere: Semiotica se ocup? cu studiul semnelor in natura si in societate. Semnul nu este o calitate in sine a unui obiect, ci o functie pe care acest obiect o poate dobandi. Studiind combinatorica rezultant?, rezult? ca din punct de vedere teoretic sunt posibile mii de clase de semne; dar imensa varietate de...
Media
7.21
Download-uri
203
Blaise Pascal
Referat Matematica
Putini savanti au fost atat de controversati ca Pascal. Personalitatea sa stiintifica exceptionala a atras atat in timpul vietii sale, cat si in cele trei secole ce s-au scurs de la moartea sa, atentia multor cercetatori. Elogii, critici, denigrari, s-au amestecat intr-o gama cat se poate de larga. Blaise Pascal s-a...
Media
4.02
Download-uri
381
Relatia lui Van Aubel si aplicatii la rezolvarea problemelor de geometrie
Referat Matematica
Am alcatuit acest material in urma cu 10 ani, prin toamna lui 1991 cu intentia de a-l trimite spre publicare Gazetei Matematice. In cele din urma, m-am razgandit � nu consideram ca este suficient de bine facut pentru a-si gasi locul acolo. Il scot acum de la arhiva in speranta ca voi trezi interesul macar catorva persoane...
Media
3.68
Download-uri
274
Functii periodice
Referat Matematica
DEFINITIE. O functie ? : R ? R se numeste periodica daca exista un numar real T a.i. Numarul T ? 0 se numeste perioada a functiei ?. Daca printre numerele nenule pozitive T exista un cel mai mic numar pozitiv T*, atunci acesta se va numi perioada principala a functiei ?. EXEMPLU. Perioada fundamentala a unei functii,...
Media
2.98
Download-uri
376
Trigonometria
Referat Matematica
Trigonometria.Definitie Trigonometria e o parte a matematicii care studiaza unghiuri, triunghiuri si funcţii trigonometrice precum sinusul, cosinusul si tangenta. Unii matematicieni considera trigonometria o subdiviziune a geometriei iar altii o stiinta matematica distincta. Istorie Originea...
Media
5.44
Download-uri
1.187
Numere
Referat Matematica
Se spune ca odata cineva a venit la celebrul matematician Pitagora si l-a rugat sa-i arate cum ar trebui sa fie doi oameni, unul fata de altul, ca sa se poata numi cu adevarat prieteni. "Sa se comporte ca numerele 220 si 284!" a raspuns Pitagora, fiindca ele sunt astfel alcatuite incat fiecare este format din suma partilor...
Media
6.13
Download-uri
1.617
Linii in triunghi
Referat Matematica
MEDIANA este segmentul care uneste un varf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. -Medianele unui triunghi sunt concurente in centrul de greutate al triunghiului. -Centrul de greutate se afla pe fiecare mediana la 2/3 de varf si 1/3 de baza, adica daca AA' este mediana in trABC si G este centrul de greutate, atunci...
Media
6.59
Download-uri
1.839
Ecuatii care se rezolva prin descompuneri in factori sau substitutii
Referat Matematica
Metoda de rezolvare: In general, pentru rezolvarea ecuatilor exponentiale cu baze diferite, se recomanda, descompunerea bazelor in factori primi,observand astfel o anume posibilitate de a grupa termenii ecuatiei in ideea de a scrie ecuatia ca un produs de factori egal cu 0.Alteori este profitabil de a lucra cu cat mai...
Media
7.73
Download-uri
1.073
Pagina 1 din 33
2 3 4 5 >>
© 2001-2010 Active Softcontact@clopotel.roTermeni si conditiiPolitica de confidentialitatePublicitate
Evaluare Nationala 2010 | Bacalaureat 2010 | Rezultate Bacalaureat 2010 | Clopozaurul Cici Vezi cine e online!
Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti
© Clopotel.ro. Toate drepturile rezervate.
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea clopotel.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca ai intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului scrie-ne la adresa contact@clopotel.ro.