Taj Mahal

Am văzut Taj Mahal-ul în poze de atâtea ori. Totuşi, realitatea depăşeşte cu mult orice imagine. Impresia pe care mi-a lăsat-o acest loc e cea a perfecţiunii şi armoniei. La fel că un superb apus de soare, Taj-ul te lasă fără cuvinte. Prin simplitate şi simetrie e un simbol al eleganţei. E un monument extrem de feminin şi delicat ce sfidează greutatea marmurei. Emoţie sculptată în piatră sau, cum spunea Tagore, "o lacrimă pe obrazul timpului".

Aflat în Agra, monumentul e considerat cel mai bun exemplu de arhitectură mogulă din India şi e una din cele 7 minuni ale lumii.

Povestea Taj Mahal-ului este una despre iubirea care depăşeşte moartea. Cel puţin aşa se spune. Construirea Taj-ului a fost poruncită de conducătorul Shah Jahan (1628-1658). Soţia cea mai dragă a acestuia, Arjumand Bano Begum, iubită, prieten, consilier politic, a devenit ulterior Mumtaz Mahal (Coroana Palatului). Mumtaz i-a dăruit lui Shah Jahan 14 copii şi l-a însoţit pe împărat peste tot, inclusiv pe câmpul de luptă. Într-una din campaniile militare, Mumtaz a murit dând naştere celui de-al 14 copil. Ultima ei dorinţă a fost ca împăratul să-i dovedească iubirea construind cel mai frumos mausoleu.



Construcţia monumentului a început în 1632 şi a durat 22 de ani, implicând munca a peste 20.000 de oameni. Se spune că Imperiul Mogul a dispus la vremea respectivă de enorme bogăţii şi resurse financiare. Astfel, pentru a da viaţă acestui proiect cele mai de calitate materiale au fost folosite, cei mai talentaţi meşteri şi artizani au fost angajaţi.

Accesul la Taj se poate face prin 3 porţi din piatră roşie de Agra, perfect aliniate cu centrul monumentului. Fiecare poartă e că un văl care îţi dezvăluie treptat frumuseţea ascunsă în spate.
Odata capitala a Imperiului Mogul (sec. 16-18), Agra se afla la o ora si jumatate de mers cu trenul expres din New Dehli. Turisti din intreaga lume viziteaza zona dar nu pentru ruinele fortaretei construite de acest imperiu ci pentru a vedea cu ochii lor Taj Mahal-ul. El este cel mai faimos monument din India, magnific templu ce aminteste lumii bogata civilizatie a unei tari care a fost treptat inghitita de industrializare. Taj Mahal-ul este cu adevarat cel mai bine pastrat monument-mormant din lume. Poetul englez Edwin Arnold il descria ca fiind "nu un monument de arhitectura ci dragostea unui imparat incrustata in piatra". Este amplasat pe malul raului Yamuna, care servea ca mijloc de aparare a Fortaretei de la Agra, centru al Imperiului Mogul pana la mutarea capitalei la Delhi in 1637.

Taj Mahal-ul a fost construit de al cincilea imparat mogul, Shah Jahan, in memoria celei de-a doua sotii Mumtaz Mahal, printesa persana musulmana. Imparateasa a murit dupa nasterea celui de-al 14-lea copil, alaturi de sotul sau, in timpul campaniei de zdrobire a rebeliunilor din Burhanpur. Moartea ei l-a afectat intr-atat pe imparat incat parul i-a albit in numai cateva luni. Inainte de ultima suflare Mumtaz l-a rugat pe imparat patru lucruri: sa-i construiasca un mormant, sa se recasatoreasca, sa-si iubeasca fiii si sa-i viziteze mormantul la aniversare.

Constructia Taj Mahal-ului a demarat in 1631 si a durat 22 de ani. Se spune ca 20 de mii de oameni ar fi fost trimisi sa munceasca aici. Materialele erau aduse din intreaga Indie si din alte zone ale Asiei cu ajutorul unei "flote" ce numara 1000 de elefanti. Proiectat de arhitectul iranian Ustad Isa, Taj Mahal-ul a devenit "simbolul dragostei eterne". Cladirea "rasare" din peisajul roscat, asezata fiind pe o terasa de marmura alba care pune in evidenta uriasul dom si cele patru minarete. Ansamblul inchide in interior o gradina deosebit de frumoasa cu fantani arteziene iar aleea principala, care porneste de la intrarea impozanta, este strajuita de arbori ornamentali.

Complexul mai cuprinde in afara de palatul propriu zis si doua moschei construite in acelasi stil inconfundabil. Inauntrul domului se afla sicriul imparatesei incrustat cu pietre pretioase. Atat de stralucitoare sunt interioarele incat au fost descrise ca fiind "proiectate de uriasi si finisate de bijutieri". Singurul obiect asimetric din interiorul domului este sicriul imparatului care a fost construit alaturi de cel a reginei, cativa ani mai tarziu. Imparatul a fost detronat de unul dintre fiii sai si incarcerat in fortul din Agra. In timpul celor 8 ani de prizonierat imparatul putea sa vada "lacrima" imaculata a Taj-ului. Aceeasi marmura este intalnita si in camera mortuara, care prezinta sculpturi cu modele florale.

Monument al dragostei trainice, Taj Mahalul are multe locuri ce se ascund ochilor vizitatorilor grabiti. Baza rectangulata a cladirii este ea insasi un simbol. Poarta principala se aseamana unui val, pe care femeile Indiei il poarta in noaptea nuntii. Binecunoscutele imagini ale Taj-ului nu corespund intru totul legendei, poeziei si romantismului despre care Rabindranath Tagore obisnuia sa spuna ca este "o lacrima pe obrazul timpului". Culorile ansamblului se schimba de la ora la ora si de la anotimp la anotimp asa incat Taj Mahalul si mormantul pe care il gazduieste nu sunt niciodata la fel.

Ca o bijuterie straluceste Taj-ul in lumina lunii, captata de nenumaratele pietre pretioase incrustate in marmura. La rasarit intreg ansamblu pare roz, iara seara alb-galbui. Schimbarea culorilor se spune ca este simbolul starii de spirit a femeilor. Imparatul intentiona sa construiasca pe celalalt mal al raului o replica a monumentului din marmura neagra si un pod. Din pacate pentru el si pentru posteritate, care ar fi avut ocazia sa vada un monument unic, totul s-a rezumat la un plan grandios. Imparatul s-a stins din viata fara sa-si vada visul implinit dar a reusit sa implineasca primele doua dorinte ale sotiei sale.