650 g făină albă pentru cozonac cu min. 12% proteine (Manitoba)
100 g lapte călduț
7 g drojdie uscată sau 25 g proaspătă
120 g zahăr
40 g miere
60 g iaurt simplu
2 ouă întregi + 2 gălbenușuri
20 ml rom veritabil (NU esență!), cognac sau alt brandy
10 g sare (recomand 13 g!)
2 plicuri zahăr vanilat Bourbon sau 1 linguriță pastă sau extract de vanilie
cojile rase de la o lămâie și o portocală
75 g unt gras cu 82% - moale, la temperatura camerei
50 g untură de porc sau alte 75 g de unt
Umplutura de nucă (pentru 1 cozonac)
225 g miez de nucă (măcinat)
10 g cacao pudră
120 g lapte
120 g zahăr
1 plic zahăr vanilat
un praf de sare
70 g stafide puse la înmuiat în suc de portocală cu 10 ml de lichior de portocale (Cointreau, Grand Marnier) sau rom, cognac
30 g coji confiate de portocală
Umplutură de rahat cu stafide, ciocolată și coji confiate de portocală (pentru 1 cozonac)
130 g stafide puse la înmuiat în suc de portocală cu 20 ml de lichior de portocale (Cointreau, Grand Marnier) sau rom, cognac
200 g rahat colorat tăiat în cubulețe
150 g picături de ciocolată amăruie
60 g coji confiate de portocală
În plus
un pic de ulei pentru uns masa de lucru și vasele
1 gălbenuș frecat cu 30 ml lapte și un praf de sare - pentru uns cozonacii
opțional: 7-8 jumătăți de miez de nucă și/sau o lingură de zahăr granulat special pentru copturi
00:12 / 00:30
Cum se face cozonacul suprem care se desface în fâșii, caiere, șuvițe, pale?
Aluat pufos pentru super cozonac cu nucă sau rahat, ciocolată, stafide, coji de portocală confiate
Maia pentru cozonac
Făina recomandată pentru cozonaci (dospituri cu fermentație lungă care conțin mult zahăr, grăsimi și umpluturi) este cea cu conținut mare de proteine (gluten): adică peste 10 g la 100 g.Într-o crăticioară am încălzit cei 100 ml de lapte. Acesta trebuie să fie călduț, nu fierbinte! Peste el am pus 7 g de drojdie uscată, o lingură de zahăr (din cele 120 g deja cântărite) și cca. 100 g din făina cântărită.Am amestecat un pic la mijloc cât să se umezească drojdia și am lăsat-o în pace 10 minute ca să se activeze. Apoi am amestecat totul bine cu o lingură și am obținut o pastă groasă: maiaua. Am acoperit cratița cu folie de plastic și am lăsat maiaua la dospit 30 de minute. Ea trebuie să se umfle bine de tot. Doamna bulgăroaică a lăsat de 3 ori maiaua la crescut dar chiar nu are rost să pierdem 2 ore numai în faza aceasta deoarece aluatul are destul timp de fermentare ulterior.Între timp am ras cojile portocalei și lămâiei.Apoi am pus 200 g de stafide la hidratat în sucul stors de la portocala de mai sus + 30 ml de lichior de portocale Grand Marnier (poate fi și Marie Brizard, Cointreau, Triple sec sau chiar rom STROH). Dacă portocala nu e destul de zemoasă atunci completați cu sucul stors de la altă portocală. Stafidele au nevoie de multe ore pentru a se umfla bine. Nu se pun stafide uscate în cozonaci pentru că ele vor absorbi din umiditatea aluatului iar acesta va deveni
sec.Am pregătit mixul de unt moale și gras cu untură de porc făcută de mine. Ce arome grozave are untura asta!Într-un mic bol am spart ouăle (2 ouă întregi + 2 gălbenușuri) și le-am adăugat sarea. În brutărie se pune sare echivalând cu 2% din masa făinii (ar fi 13 g) dar poate vi se pare prea mult așa că mergeți cu 1,5% respectiv 10 g de sare. Fără această sare aluatul este fad! Am bătut bine ouăle cu sarea cu o furculiță și le-am lăsat pe masă.Am pregătit cam tot de ce am nevoie: ouăle cu sarea, zahărul rămas după ce-am scos o lingură pt maia, iaurtul simplu (am avut cu 3% grăsime), mierea (nu a încăput în poză), cojile rase de citrice, romul STROH 40% (care are o aromă fantastică!) și plicurile de zahăr vanilat Bourbon.Peste ouăle bătute cu sare am adăugat: cojile rase de citrice, vanilia și romul STROH. Am amestecat bine totul.Mod de preparare (frământare) aluat pentru super cozonac care se desface în fâșiuțe, caiere, pale
Am pus restul de făină (550 g) în bolul robotului de bucătărie echipat cu cârligul special pentru frământat (NU cu paleta triunghiulară care rupe aluatul!). Peste făină am răsturnat maiaua și am adăugat toate celelate ingrediente (mai puțin untul și untura care se pun mai târziu). Pe scurt: am pus zahărul, iaurtul, mierea și mixul de ouă (care conține deja sare, vanilie, rom, coajă de lămâie și de portocală).
Observație: cheia succesului stă în frământarea îndelungată a acestui aluat pentru cozonacul suprem! Doamna din Bulgaria îl frământa manual 30 de minute + alte 90 de minute! Realizați ce efort presupune asta? Nu e poveste cu „asudatul grindei” pentru că fiecare minut în plus de frământare duce la întărirea rețelei de gluten, la obținerea acelei structuri de fibre, caiere, pale pe care o râvnește toată lumea! Tehnicile ei de frământare sunt admirabile și sunt perfect corecte din punct de vedere al brutăriei profesioniste! Știe exact cum se elonghează aluatul, cum se trântește de masă pentru a îl alungi și mai mult, cum să-l plieze sau să-l împăture (stretch and fold) etc. Nu ia aluatul la pumni și nu face box cu el fără nicio noimă.
Această etapă lungă și chinuitoare din punct de vedere fizic poate fi redusă prin folosirea unui robot de bucătărie. Timpii totali de frământare scad la o treime iar efortul gospodinei este 0.
Am frământat la viteză medie 10 minute. Aluatul e o cremă densă și cleioasă. Dacă vă iese un aluat prea dens atunci mai completați cu puțin lapte (max. 100 ml) pus treptat, lingură cu lingură. Mai bine așteptați cu adăugatul de lapte până după ce frământați (prima etapă) și lăsați aluatul la odihnă (înainte de a pune untul și untura).Am făcut pauză 5 minute și am reluat frământarea pentru alte 10 minute. Deja începe să arate mai bine! Am făcut iar pauză 5 minute.
Am repornit robotul și am început să pun treptat din mixul de grăsimi (unt cu untură) – linguriță cu linguriță. Etapa aceasta a durat 10
minute.Am făcut iar pauză 5 minute după care am reluat frământarea pentrul ultima dată: alte 10 minute. Gata! Aluatul s-a transformat miraculos! A devenit suplu, elastic și s-a desprins de pe pereții vasului.Proba „de foc” aplicată de brutari și patiseri este testarea elasticității aluatului prin întinderea lui cu mâna pentru a forma o peliculă transparentă („window pane”) care NU se rupe! Vedeți prin aluat degetele mele! În faza aceasta dacă ridic aluatul din castron acesta nu se rupe ci poate fi tras în sus și întins sub forma unei frânghii de aproape 1 m.Cât timp se lasă aluatul de cozonac la dospit? De ce se împătură aluatul?
Ca să compensez restul timpului de frământare manuală din rețeta originală a acestui super cozonac am decis să îl pun la dospit într-o tavă mare (unsă cu puțin ulei) și să-i aplic câteva seturi de plieri sau împachetări (stretch and fold). Prima tură de împachetări a fost aplicată imediat: am aplatizat aluatul ca să ocupe toată tava apoi am adus treimile laterale spre mijloc. Apoi am adus și treimile de sus și jos peste cea din mijloc. Am întors pachetul de aluat cu fața fină în sus și am băgat cu totul tava într-un sac curat de plastic (sau o pungă mare). Am lăsat aluatul la dospit 60 de minute în cuptor (cu becul aprins). Acest beculeț dă o cantitate minimă de căldură care ajută tare mult la dospirea aluaturilor.După 1 oră am mai aplicat o serie de împachetări aluatului și l-am mai lăsat încă o oră la dospit.După cele 2 ore de fermentare (dospire) aluatul pentru cozonacul suprem este gata pentru a fi porționat. Este cald, moale, elastic, pufos ca o pernă. Dacă-l ții în palmă nu se rupe. Nu se rupe nici daca îl ridici și tragi de el. Este perfect!
Degazarea aluatului și pre-formarea lui (pre-shaping)
Aluatul meu e plin de bule de gaz (CO2 produs de drojdie) așa că l-am pus pe masa de lucru unsă ușor cu ulei și l-am apăsat bine cu palmele. Apoi l-am rulat strâns sub formă de baghetă având grijă să apăs cu muchia palmei la fiecare tură de rulare. Am obținut un fel de franzelă pe care am acoperit-o cu plastic și am lăsat-o la relaxat 15 minute. De-acum orice manevră aplicată aluatului va fi urmată de măcar 15 minute de odihnă deoarece rețeaua puternică de gluten din el are nevoie de relaxare. Veți vedea că nici nu puteți trece la etapele următoare deoarece aluatul reacționează imediat: se retrage! După 15 minute am tras bagheta de aluat de capete și am lungit-o cât am putut de mult (cca. 1 m). Apoi am răsucit-o ca pe o rufă stoarsă. Acum se văd fibrele lungi de aluat care fac miezul acela tip pale sau caiere! Am îndoit frânghia de aluat, am acoperit-o cu plastic și am lăsat-o în pace 15 minute.
Cum se porționează aluatul pentru cozonacul suprem cu nucă sau rahat și stafide?
Am cântărit aluatul: cca. 1300 g. Am tăiat din el 4 părți egale (a câte 325 g fiecare). Am lucrat cu cântarul așa cum se face în brutăria profesionistă. Priviți ce textură aerată ca de șvaițer are aluatul în secțiune! E plin de găuri!Am prelucrat fiecare bucată de aluat sub formă de bilă având grijă să-i bag marginile sub ea și să le lipesc bine. Aceste bile trebuie să fie bine tensionate și netede. Le-am acoperit cu plastic și le-am lăsat 15 minute la relaxare.
Umpluturile pentru super cozonaci
În timpii lungi de așteptare impuși de aluat am avut vreme să mă ocup de umpluturile acestui cozonac suprem.
Cum se face crema de nucă opărită cu lapte pentru cozonacul suprem?
Prefer crema de nucă opărită cu lapte fierbinte (ca la beigli) deoarece are umiditate și previne uscarea aluatului de cozonac. Nu-mi plac deloc umpluturile cu nucă și albușuri. Am măcinat nuca și am pus-o într-un castron împreună cu cacaoa. Am amestecat totul „pe uscat” și astfel nu am avut cocoloașe de cacao! Într-o crăticioară am pus laptele, zahărul și vanilia pe foc și am așteptat ca acestea să ajungă la punctul de fierbere. Imediat le-am răsturnat peste nuca din castron și am amestecat bine.Nuca absoarbe aproape tot laptele dulce, vanilat și fierbinte. Am lăsat umplutura la răcorit până ce a ajuns la temperatura camerei. Am amestecat ocazional în ea ca să nu facă crustă. Am obținut cca. 480 g de cremă de nucă.
Ingrediente pentru umplutura de stafide, rahat, ciocolată și coji de portocală confiate
Am pregătit picăturile de ciocolată termostabilă (se găsesc online, în Kaufland, Selgros, Metro), stafidele bine hidratate, rahatul tăiat în cubulețe cu latura de 2 cm (în continuare cel de la Feleacul este cel mai bun, ca pe vremuri) și cojile confiate de portocală tocate. Pe acestea le prepar acasă – rețeta aici. Stafidele și cojile de portocală le voi diviza între cei 2 cozonaci, momentan sunt „la grămadă”.
Cum se umplu cozonacii supremi cu nucă sau stafide, ciocolată, rahat, fructe confiate?
Bilele de aluat s-au relaxat așa că le-am tras-întins sub formă de frânghii lungi de cca. 40 cm. Le-am acoperit cu palastic și le-am lăsat 15 minute la relaxare.Poți trage de ele ca nebuna pentru că nu se rup. Dacă erau mai lungi puteai sări coarda cu ele.
După 15 minute am trecut la umplerea cozonacilor. Pentru cozonacul cu nucă am întins prima frânghie de aluat. Se lucrează ușor cu palmele sau cu sucitorul (pe masa ușor unsă cu ulei – dar foarte puțin!). Am obținut o foaie de cca. 50×20 cm peste care am pus 1/2 din umplutura de nucă (adică cca. 240 g) și am întins-o cu spatula. Am lăsat liberă o bordură de aluat. Peste nucă am presărat cca. 50 g de stafide înmuiate și scurse (sunt mai grele decât cele uscate puse inițial) și cca. 15 g de coajă de portocală confiată. La cele 325 g de aluat (cât are o bucată) am 305 g de umplutură – adică aproape 1:1.
Am rulat foaia strâns, cu mare grijă. Am obținut primul braț al cozonacului cu nucă. Am procedat similar cu a doua frânghie de aluat și am obținut a doua ruladă. Vedeți în poză că ruladele au cca. 50-52 cm
lungime.Am răsucit cele 2 brațe și am format cozonacul suprem cu nucă.Ca să-mi fie mai ușor eu pun o hârtie de copt pe masă și așez cozonacul împletit pe ea. Apoi ridic hârtia cu tot cu cozonac și o așez în formă. Astfel nu mă chinui să strecor cozonacul printre faldurile hârtiei puse anterior în formă. De data aceasta am folosit forme mai scurte de cozonaci cu dimensiunile de 24×10 cm și adânci de 8 cm (spre deosebire de formele stas care au 30x10x10). Am trecut la al doilea cozonac. Am întins similar ultimele 2 bucăți de aluat și le-am presărat (în mod egal) cu restul de stafide, cu rahatul tăiat cubulețe, cu picăturile de ciocolată și cu restul de coji de portocală confiate. Pont: am stropit umplutura cu câte 2 linguri din zeama de portocale cu lichior în care au stat stafidele! Umiditatea aceasta este necesară pentru a obține un aluat fraged!
Per ansamblu fiecare bucată de aluat de 325 g are cca. 300 g de umplutură. Și pe acestea le-am rulat strâns și am obținut 2 cilindri lungi de cca. 50-52 cm. Am împletit și acest cozonac ca pe cel de mai sus și l-am așezat în forma lui ajutându-mă de o coală de hârtie de copt. Am acoperit ambele forme de cozonac cu câte o cască de duș din plastic (cu elastic) și le-am introdus în cuptorul rece dar cu becul aprins. De-acum ei trebuie să dospească până ce umplu bine formele.
Ultima dospire a cozonacilor puși în forme și ungerea lor cu ou înainte de coacere
Dsopirea finală a acestor super cozonaci poate dura între 1 oră și 30 de minute până la 3-4 ore. Nu ne grăbim! Nu stricăm totul la spartul târgului după ce-am bibilit cozonacii o zi întreagă! Semnul că ei au dospit destul este că volumul lor s-a dublat. Dacă scuturăm ușor formele vedem cum cozonacul tremură ușor ca o budincă. La mine dospirea finală a durat 3 ore. Încă nu i-am descoperit ca să nu se usuce.
I-am scos din cuptor pe masa de lucru pentru că a trebuit să pun cuptorul la încins la 250 C (căldură sus+jos+ventilație) respectiv treapta maximă la cele pe gaz. Durează 15-20 de minute până ce cuptorul se încinge bine de tot. Când acesta s-a apropiat de temperatura maximă am pus pe fundul lui o tăviță (de 20×30 cm) cu două degete de apă fierbinte. Aceasta va genera aburi în timpul coacerii.
Am pregătit și un gălbenuș frecat cu un pic de lapte și un praf de sare dar nu am uns cozonacii decât cu câteva secunde înainte de a-i băga la copt.Doar când cuptorul a atins cele 250 C și când apa din tăviță a început să clocotească am descoperit cozonacii și i-am pensulat cu oul bătut.Apoi i-am decorat cu miez de nucă (pe cel cu nucă) și cu zahăr granulat (pe cel cu rahat și stafide).Coacerea cozonacilor supremi cu tăviță de apă care generează aburi
Am introdus ambii cozonaci deodată în cuptor (pe grilajul pus pe șina cea mai de jos, chiar deasupra tăviței în care fierbe apă) și imediat am redus temperatura cuptorului la 170 C (cu ventilație). Dospiturile au nevoie de un impuls („kick”) de căldură mare la început pentru a crește bine la copt. Coacerea a durat 60 de minute la 170 C cu mențiunea că după 30 de minute am inversat tăvile de cozonac între ele și le-am acoperit individual cu câte o bucată de folie de aluminiu (sau hârtie de copt).
Am scos cozonacii din cuptor și i-am admirat.
Nu am pierdut vremea ci am scos imediat cozonacii din forme! I-am răsturnat cu grijă pe grilaje metalice, le-am îndepărtat hârtiile de copt și i-am așezat pe o latură. De-acum, timp de vreo 2 ore, (la început din 10 în 10 minute, dupa o ora din 15 în 15 minute), ei trebuie culcați când pe o parte, când pe cealaltă. Astfel ei se răcoresc lent, se ventilează (nu fac condens) și nu se lasă, nu se teșesc. Niciodată cozonacii calzi nu se țin în picioare (așa cum au stat în formă) pentru că aluatul și umplutura lor se lasă spre bază. Realitatea este că un cozonac sau o pâine se gătesc încă 60 de minute după ce-au fost scoase din cuptor grație căldurii înmagazinate. În acest răstimp se definitivează structura miezului. Cea mai mare eroare este ruperea sau sfâșierea cozonacului fierbinte abia scos din cuptor. Se vede cum ies din el șuvoaie de aburi iar miezul acestuia este incomplet copt, deci indigest. Am observat că sunt amatori de asemenea chestii și le respect opțiunea. Eu nu fac așa și nu-mi bat joc de muncă.După scurgerea celor 2 ore de răcorire regulamentară cozonacii (care sunt calzi încă dar nu fierbinți) se pun înapoi în formele lor tapetate cu hârtie de copt (pot fi hârtiile în care au stat la cuptor) și se acoperă lejer cu un ștergar curat de in, bumbac sau cânepă. Se lasă la loc călduț cum ar fi pe masa de bucătărie sau în altă încăpere ferită de curenți reci de aer.