— Îmi dau seama rapid că nu aveam cu cine discuta și îl privesc lung, după care las lumina
aprinsă și mă întorc spre living înaintând, astfel că-l las pe Alex să strige în continuare la cer, poate aducea măcar ploaia. ❝Da... e clar..❞ Rostesc eu, privind către Lou. ❝Eu cred că te părăsesc,
