— Oftez zgomotos când văd cât de copilăros putea fi acum și dau negativ din cap privind
după el, un râset colorat îmi scapă când mă conving că intenția sa este de a ieși afară și a urla la cer. Adaug, înainte ca el să închidă ușa. ❝Aoleu, uite-l pe Thor unde era.❞ Mă amuzată destul
