COSTUMUL POPULAR ROMANESC DIN PALOS ARDEAL

În cadrul ASOCIAŢIEI LITERARE "CRENELURI SIGHIŞORENE",asociaţie a cărui preşedinte este doamna Costescu Gabriela,în cursul anului 2013 a fost editată revista cu acelaşi nume unde am publicat în cele trei numere apărute,o serie de trei articole privind -costumul popular românesc- din satul natal Paloş Ardeal.
În revista cu nr.1/2013 am prezentat costumul popular bărbătesc cât şi cel femeiesc începând cu sfaârşitul secolului al XVIII-lea,până în primele decenii ale secolului al XIX-lea..
Am descris piesele costumelor ct şi ilustrat prin fotografii vechi din acele timpuri.

În cel de al doilea număr al revistei am prezentat în fotografii şi descris piesele costumului popular al bărbaţilor tineri şi vârstnici de la începutul secolului al XIX-lea, până în zilele noastre.
Pe coperta a treia a revistei nr.doi,am înserat fotografii color cu portul femeilor din Paloş Ardeal, cât şi cu iia,(cămaşa femeiască). De asemenea la pag.56,reproduc articolul din ziarul local Jurnal Reporter de Sighişoara scris de reporterul, Anca Maria Radu, cu ocazia- Expoziţiei de fotografie veche şi nouă-realizată de către subsemnatul Codrea Nicolae,fiu al satului Paloş-Ardeal,fotograf amator şi colecţionar de fotografie veche.

În următorul număr trei din 2013, am continuat să prezint fotografii şi să descriu frumosul port popular romanesc şi anume piesele costumelor femeieşti,ale fetiţelor,fetelor,nevestelor tinere si ale celor vârstnice prin inserarea în text a pozelor alb negru,iar pe coperta a treia a revistei am inserat fotografi color realizate de către mine,atât o parte din cele alb negru dar şi cele color în totalitate.

Prin aceste articole am dorit să continui promovarea costumelor populare româneşti din satul natal, o activitate făcută şi de înaintaşii mei,să prezint frumoasele piese ce astăzi sunt purtate din ce în ce mai rar,doar cu ocazia unor serbări populare sau la sărbătorile religioase şi la cele ale fiilor satului.
Aceste haine specifice portului din satul Paloş Ardeal, nu au suferit influenţe ale portului din alte zone etnofolclorice fie ele şi învecinate,cu atât mai mult ale portului din secuime sate cu care ne învecinăm.
Acest filon al tradiţilor,datinilor,obiceiurilor, a tot ce cuprinde ca specific satului nostru din strămoşi până în zilele noastre trebuie dus înainte de către toate generaţiile viitoare,ele trebuiesc să dăinuie în permanenţă pentru a ne păstra originea noastră,naţiunea română,neamul si chiar limba română.
Tinerilor din generaţiile următoare le revine sfânta sarcină de a duce mai departe spre perenitate a tot ceia ce caracterizează poporul român.
Autor, Nicolae Codrea ) Joffre jr. Februarie 2014.