3 VOLTATI INDIENI

Asa cum indica si denumirea , acest minunat porumbel provine din India.Este o rasa de porumbei foarte veche.Prima referire, o face Tamul, crescator din sudul Indiei, care vorbeste despre un porumbel numit "Anna Pourra" folosit de printii si printesele indiene pentru a-si trimite mesaje de dragoste.Este descris ca un porumbel de un alb imaculat, cu coada infoiata si putin ridicata, in genul Rostov-ului de azi.Acesta se pare ca este stramosul Indianului.Denumirea de "Mail Pourra",in traducere porumbel-paun, apare abia in sec.7-8.Textele descriu un porumbel cu coada in forma de evantai , asemanatoare cu cea a paunului. Erau preferate exemplarele motate,deoarece accentuau asemanarea cu paunul, care este pasare sacra in India.Porumbelul popular asa numitele "Andapourams" (gradinile oraselor interzise) si facea parte, alaturi de elefanti, cai si pietre pretioase din zestrea printeselor indiene. Abia in sec 10 vechile scrieri pomenesc de aparitia exemplarelor incaltate, denumite "Singa Pourra"-porumbel leu. Se pare ca porumbel s-a format in nordul Indiei,pe malurile raurilor Gange si Bengal, dar datorita invaziilor otomane din sec 10-11, cresterea porumbeilor in aceasta parte a tarii a cunoscut un puternic declin. Dar in partea sudica a Indiei traditia a fost conservata si orasul Tanjore este renumit chiar si la ora actuala pentru voltatii, voltatii indieni si capuciniii, crescuti de localnici.
Desi originar din India , voltatul indian era inca departe de forma finala. In 1927, Gradina Zoologica din San Diego, comanda in India mai multe specii de serpi, care vin insotiti de porumbei vii, care serveau drept hrana pe timpul transportului. Asa ajung primii voltati in America. In 1939, Harvey Gatlin, socotit "tatal voltatului indian modern", reuseste sa-si procure 2 perechi de maturi. Din pacate, in 1943, din cauza evenimentelor ce erau in plina desfasurare, este nevoit sa renunte la porumbei. Dupa razboi, fascinat de frumusetea voltatului indian, incearca sa relanseze cresterea acestor porumbeii. Reuseste sa-si procure o femela , pe care pana sa-i gaseasca un mascul o imperecheaza cu un tobosar englez. In final reuseste sa faca rost si de mascul si cuplul incepe sa procreeze. Mai tarziu , Harvey va imperechea un mascul alb cu 2 femele de voltat tailandez, punand astfel bazele voltatului indian modern. Cativa ani mai tarziu, Tony Brancato, importa cateva exemplare din india, pe care le imperecheaza cu exemplarele obtinute de Gatlin si creeaza astfel asa numitul "tip alb" care va sta la baza standardului american.
Deasemenea un rol important in sedimentarea rasei l-au avut fratii Luden- Stan si Monty- care si-au adus contributia la crearea numeroaselor culori si desene intalnite la aaceasta rasa;semnificative fiind exemplarele albastre si arlechin.In decursul timpului, multi crescatori s-au aplecat asupra acestei rase, dar fara indoiala unul din cei mai reprezentativi ramane Gene Machado, ale carui exemplare albe obtinute in anii '70 puteau concura de la egal la egal cu exemplarele din zilele noastre. Un alt nume care trebuie mentionat este cel al lui Joe Caesar, crescator din arizona.In 1998, la Marea Expozitie Nationala, care a avut loc la San Bernardino, acesta reuseste performanta sa califice 10 porumbei de-ai sai(din 14) in Marea Parada a Campionilor. Expansiunea in Europa va urma in Anglia,Mall Watts, Vic Sylvester si Ken Shaw, importa dupa coasta de est, in 1989, mai multe exemplare de voltat indian, putin mai mici ca talie dar cu cozi foarte frumoase. Foarte mult s-a lucrat in directia obtinerii exemplarelot arlechin; majoritatea arlechinilor de azi fiind descendentii acelor produsi. De amintit Mall Watts care detinea o femela supranumita "Printesa Californiei". Mai aproape de zilelele noastre,Richard Zawiasa a importat din S.U.A., pentru mai multi crescatori din clunbul specializat din Marea Britanie, mai multe exemplare de calitate mult superioara celor existente pe plan local,exemplere de diferite culori:alb, negru, arlechin,albastrii si capaciti; aceste exemplare urmand a fi imperecheate cu liniile engleze de albastrii, rosii, galbeni, negrii si arlechini.

STANDARDUL VOLTAT INDIAN
Standardul englez
Puncte albitraj:
1. Coada 20pct
2. Postura 20pct
3. picioare, incaltatura 10pct
4. piept,gat 10pct
5. spate 5pct
6. cap / ochi 5pct
7. Mot 5pct
8. aripi, Zboruri 5pct
9. penaj 5pct
10. Condiția 5pct
11. Culoare 5pct
12. dimensiunea corpului 5pct
Total puncte 100

DESCRIEREA

1. COADA

Coada ideala trebuie sa fie completa, rotunda, în poziție verticală la aproximativ ¾+cerc. Coada nu trebuie sa fie prea plata, nici prea scobita , dar cu o formă plăcută, ușor concava, similar cu o farfurie. Coada se va face în poziție verticală, înclinata ușor departe de capul pasarii. Un rând dublu de pene este de preferat. Fiind amenajate corespunzător pentru spectacol, o-stratificare chiar a rezultatelor penelor, unul ascuns sub pena precedenta, similare cu "zona zoster stratificat." Penele trebuie să fie plate, largi și grele în textură (de preferat), și aliniate frumos, nu răsucite, fără spații între lungimea penelor.


2. POZIȚIE
Fără atitudine buna, nu avem cu adevărat un voltat indian. Alte rase au raspandit cozi, sau fantails parțiale. Dar combinația unei cozi frumos deschisa , da "impresia de levelness" ... și cu un gât drept ......va crea un aspect unic. Poziția corectă permite cădea în echilibru armonios a pasari.

Poziție corectă este atinsa atunci când pasărea nu este nervosa, dar este confortabila și picioare sunt asejate solid pe sol, nu vârful degetelor pe sol. Deplasarea va da impresia generală de "levelness." Nu va fi una grațiosa, ușor înclinarea în sus a piptului.

Coada trebuie să se efectueze în poziție verticală, la un unghi departe de cap. Distanța dorita dintre partea din spate a capului la coada este de lungime aproximativă de un cap (ciocul nu este inclus). Mai mult, partea de sus a capului păsării va ajunge aproximativ la jumătatea cozii (permițând astfel "coada de sus", care este aproximativ egală cu lungimea de gât / cap de pasăre, când sta în mod corespunzător).


3. PICIOARE, INCALTATURA

Picioarele sunt de lungime medie, care permit corpului păsării să fie ridicat de pe sol, oferind clearance-ul vizual în burta păsării, dar nu ar trebui să apară "întinse" în sus. În schimb, pasărea nu ar trebui să apară așezata pe sol, sau low-Crouching. Picioarele trebuie să fie solid plasate, pe pământ, nu pe degetele de la picioare. (Lungimea ideal de sub sân este de " 1 "- 1 ½", "de la sol).

Manșoanele trebuie să fie proporționale cu pasărea , oferind un aspect de o "fundație" de pasăre (a se vedea Drawing standard pentru lungime aproximativă, vizual și forma: " rotunjita" curba măturat-spate). Cele jaret sunt pentru a aproxima lungimea manșoanelor ... la jaret amestecarea în sus, în corpul păsării. Mufele sunt pentru a acoperi toate degetele de la picioare.



4. PIEPT SI GAT
Piept, gat si "frontal" zona de pasăre, foarte plina, larg, și groasa în aparență, dând impresia de putere! Forma de san este de a fi plin, larg, rotund. Gâtul trebuie să fie de lungime medie, și plin (dar nu atât de plin elimină spațiul spatelui), precum și al capului și gâtului purtat cu mândrie, vertical la sol, nu ascuns, tras înapoi, sau prea lung.

5. SPATE

"Spatele" este definit ca fiind zona de la baza gâtului si începutul creșterii cozii, prezintă unele spațieri. Interesul este de a avea vizual trei părți: o bară, de mijloc, și o coadă. "Mijloc", este definit prin posibilitatea de a vedea un pic de "spate". "Scurt-back" pasăre este prea strânsa, la baza gâtului și coada se uneste cu capul, sau coada prea strânsa la cap; un "lung-back" pasăre prezinta prea mult zona din spate, coada a scăzuta sau înclinata prea mult în spate


6. CAPUL

Capul trebuie să fie în proporție plăcuta la pasărea, cu un craniu rotunjit (nu ciupit). Capul va fi mai mare în lungime, lățime. În toate cazurile ochii trebuie să fie atât de aceeași culoare, și fara crapaturi sau fisuri în iris



7. MOT

Motul și poziția sa pe capul pasari sunt esențiale pentru a da un aspect unic indianului, rafinat, și este un punct de finisare pentru cap, prin urmare, importanța sa. Creasta ferma de preferat, este un mic creastă, vârf, venind la un punct ascuțit. Acceptabilă este o mica creastă coajă, scobită ușor în centru. Creasta ar trebui să fie, practic, în aliniament cu linia de ochi, cioc, la partea de sus-spate a capului


8. ARIPI

Patul aripilor nu ar trebui să fie evident, dar imbina armonios în coama sanului. Aripile și zborurlei vor fi efectuate în conformitate cu corpul, pentru a sprijini impresia de "levelness." Zborurile vor fi efectuate sub coada, și nu să atingă pământul. Ele trebuie să fie de lungime medie.



9. PENAJ

O pana de voltat indian este medie in textura, nu este o pana moale. Penajul tare este de preferat in coada.

10. STAREA

Condiția corespunzătoare (sau nu) este o combinație de lucruri: curățenie, îngrijire, sănătate, paraziti (sau nu), etc. O pasăre ar trebui să fie atenta, sănătosa, bine îngrijita, curata și fără paraziți. De asemenea, semne de paraziti (găuri) ar trebui să fie la un minim absolut, preferat este deloc.

11. CULOAREA

Bogat culori vibrante, curat, în orice rasa este minunat pentru a vedea. Punctele vor fi alocate în funcție de nivelul de succes realizat într-o anumită culoare, sau utilizarea unui modificator de culoare (lăptos, de culoare roșie rec, murdar, migdale, etc.). Păsările care sunt prea întunecate sau prea slab, sau ciudate la culoare, dar încă recunoscut la o anumită culoare, sau modificator, trebuie să fie prezentate cu clasa de culoare.


Culorile trebuie să fie bogate și luciose cu atât intens și se diluează păsări colorate, în funcție de culoarea sau de culoare modificatorii fiind exprimate. Exemplu: un bogat, lucios, irizat negru este de preferat pe un "gri ardezie," neamenajat negru. Un scut curat aripă pe o pasăre prescrisă sau verificala este de preferat pe un funingine (verificare fals) scut aripa. Un bogat, "migdală-nut" culoare de bază este de preferat pe o bază de culoare mai deschisa la "clasic" de migdale, etc.

ATASES SI O POZA TRIMISA DE UN ARBITRU INTERNATIONAL DIN INDIA. PENTRU A CUNOASTE SI MARI..........