CEVA MAI BATRAN

Despre prieteni cu un mine ceva mai batran…
Posted on mai 24, 2009 by Cip

into-smth-real

Mi-a deschis usa de lemn alene si a mers in bucatarie sa aduca 2 pahare care urmau a fi umplute cu whisky pe un sfert, conform unui obicei ce parea a deveni traditie, nu inainte de a-mi face un gest larg cu mana sa intru in sufragerie. Am intrat incet si m-am trantit intr-unul din fotolii, cel ce stiam ca va fi in fata lui.
-Te-am vazut jucand sah zilele astea. Ti-a revenit cheful? De fapt, intreb degeaba, stiu ca asa e. Stiu si de ce : pentru ca EA te admira, si pentru ca pozeaza superb cand e concentrata la ce faci tu, iar tu o poti admira in voie, fara ca EA sa bage de seama decat cand e prea tarziu. Gresesc, Cip?
-Inca nu inteleg de ce pui intrebarile astea. Stii raspunsurile dinainte de a imi pune intrebarea. Tu chiar stii, sau daca nu stii, intelegi ce se intampla in si cu mine. Esti la fel ca EA : gandesti in acelasi timp acelasi lucru ca si mine, stii raspunsurile, iar eu stiu intrebarile!
-Atunci vizitele tale sunt doar ca eu sa observ ca tie ti-au crescut pletele, iar tu sa vezi daca mi-a mai aparut vreun rid pe chip. E de-a dreptul stanjenitor : ma simt ca o doamna de pension care e vizitata cand nepotii isi aduc aminte de ea, si atunci ca sa afle cat mai are de trait! De’a dreptul frumos. Sunt inutil, iar tu chiar intelegi cat de bine ma simt.
-Nepotii vin sa-si viziteze “doamna de pension” pentru a auzi intr-o forma concisa si coerenta problemele lor? Pentru a auzi expresia literara a vietii lor? Daca nu, nu imi mai raspunde. Fii docil si raspunde-mi la cele ce urmeaza sa te intreb. Fii util mie! Ce poate fi mai placut decat sa vezi un trup fraged si crud calcand in urmele lasate de pasii tai?
-Fraged da, crud, ma indoiesc sincer. Acum o sa iti raspund la cele ce ai vrea sa ma intrebi. Nu e nevoie sa o faci. Stiu ce vrei, stiu ce faci, stiu. Ti-am mai marturisit si alte dati ce placut e sa te urmaresc, sa te admir fara sa interfer cu tine. Banuiesc ca problema s-ar lega de amicii tai. De faptul ca tu pari a te fi schimbat in ochii lor, iar ei nu inteleg ca e acelasi tu. E si normal, nu trebuie sa fii la fel de exigent cu ei cum esti cu tine. Tu ai impresia ca asta ar filtra mai bine amicitiile – nimic mai fals; e foarte probabil ca gaurile sitei tale sa fie prea inguste si astfel sa nu treaca nimic de partea cealalta. Esti aproape de a da jos mastile, desi in alt mod, nu taind atele – in orice caz, tot in singuratate vei sfarsi. Gandeste-te ca ei au vazut cum tu ai trecut printr-un proces: prima data de la pozitiv la negativ, tu ajungand mefistic si vadit malvolent, a doua oara in sens invers, tu parand a fi mai nepasator. Poate chiar cred ca ti-ai pierdut egoismul – iarasi ar fi o mare greseala, de data asta de partea lor. E asa cum prietena ta ti-a zis “Criterii generale nu merg aplicate la Cip!”. Aici are dreptate, pe tine dragostea nu te face mai altruist, ci mai egoist, dar egoismul fiind centrat pe EA si nu pe tine asa cum si tu bine ai remarcat, tu esti mai egoist in favoarea ei, respectiv nu te mai irosesti cu aceeasi non-salanta pentru oricine, si nu te mai oferi altora aproape deloc, preferand in schimb sa te irosesti complet cu EA si sa te oferi ei total. E logic!
-Pentru mine da… totusi cred ca de egoismul meu tine si faptul ca nu am avut bunavointa de a le spune si lor asta. Poate am crezut ca nu vor avea rabdare sa asculte, sau ca se vor repezi sa judece inainte sa gandeasca asupra problemei din punct de vedere rational, si s-ar fi multumit sa o faca subiectiv, in calitate de prieteni.
-Fa-ti timp zilele astea! Du-te la ei, fii rau si fii tu insuti asa cum erai inainte de a-ti recentra egoismul. Da-i afara pe toti si tine-i doar pentru tine! Pentru cat timp va fi nevoie – gandeste-te la tine, apoi la ei, apoi la EA. In afara de astia, la nimeni. O sa faci ce trebuie sa faci, nu ai incotro. Asa esti tu! O sa te rog sa iesi incet si sa ma scuzi ca nu te conduc – mi-a revenit cheful sa pictez.
Am ridicat neincrezator o sprinceana.
-Ce vrei? Daca arati inspirational, nu am ce-i face. O sa constientizezi si tu asta, mai devreme sau mai tarziu. Fugi!
Am aruncat un zambet scurt si am plecat saltat pe scari, catre casa.