5964 poze   107639 vizite
Albume
0 - Vand 2 Cocosi Frumosi017 - Cocosi Rezerva Matca1 despre MAID IN ROMANIA2 C O N T A C T3 ANIMALE31 gainarii - chicken stuff   Barbeana de Hunedoara      1 rasa maternala - hen breed - maternal chicken breed         2014 - m         achizitie 24-03      2 rasa paternala - rooster breed - male chicken breed         20 preambul - prezentari preliminare - plus alte chestiuni premergatoare         2012         Picu         4 lucruri - mai mult decat extrem de - nasoale pe 1ii ale lunii a 4-a         tot Scrofita Alba         2013         Involtul         In atentia Dlui CosminN - Involtul - Close-up         Detaliu pliu de piele - suport barba - la gainile barboase         Involtul si consoartele - la data de 26 noiembrie 2014         Involtul si consoartele - la data de 5 decembrie 2014         Ochila         Rosca         2014         pui         I puii mei la data de 20 07 ac         II puii mei la data de 30 08 ac         III puii mei la data de 02 09 ac         IV puii mei la data de 10 09 ac         V puii mei la data de 11 09 ac         VI aceeasi pui la data de 26 noiembrie 2014         VII aceeasi pui la data de 27 noiembrie 2014         VIII aceeasi pui la data de 5 decembrie 2014         Diverse - plus cvasi-neprevazute         Adita - plus alti broileri         odd eggs - oua verzi         2014 - p         dar din dar      3 produsi - X         2014 - jr      Planuri pentru mai departe - 2015         aI - acasa         I - L I - MATCA GAINILOR DE CASA - promotie 2015         bI - L I - INCUMB SA INCUBEZ         bbI - L I - PUII DE CASA - productie 2015         I - L I - PUII DE CASA - evolutie 2015         I - L I - PUII DE CASA - defecte si particularitati 2015         cI - L I - Operatiunea Closca - fara legatura cu rascoala de la 1784         I - L I - EXPERIMENTUL CLOSCA 2015 - Phila-broody-ia Experiment         I - L I - PUII DE CUMPARAT - revolutie 2015         II - a-ailalta casa         II - L II - INCUMB SA INCUBEZ      Sezon 2016         01 Gainet 2 martie 2016         02 Gainet 9 iulie 2016         03 Gainet 11 iulie 2016         04 Gainet 22 iulie 2016         05 Gainet 1 august 2016         06 Gainet 6 august 2016         07 Gainet 10 august 2016         08 Gainet 14 august 2016         09 Gainet 15 august 2016         10 Gainet 16 august 2016         11 Gainuci 27 decembrie 2016         Detaliu cerbice - wattles la un cocos non-barbos - 22 februarie 2016         Detaliu conflict interspecific - 22 februarie 2016         Incubator Bio-Eco-Natural         Piulica         Piulitza - 26 august 2016      Sezon 2017         01 Gainuci 27 februarie 2017         02 Gainuci 28 februarie 2017         03 Gainuci 01 - 05 martie 2017         04 Detaliu cerbice - wattles la un cocos non-barbos         05_Gainet_25_iunie_2017         06_Gainet_30_iunie_02_iulie_2017         07_Gainet_09_10_iulie_2017         08_Gainet_15_iulie_2017         09_Gainet_20_21_septembrie_2017         10_Gainet_30_septembrie_2017         Ia - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ         Ib - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ         Ic - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ      Sezon 2018         2018 - nFUSION Project         I - LOCANTA I - INCUMB SA INCUBEZ32 porumbarii - pi-djinn stuff   321 Vernilion - Balan - Blanca - sau ce-o mai fi   OO Gogol Memorial OO   Planuri columbofile pentru 2015      L II - Fals - Jurnal de voliera         JURNAL ESTIVAL - pigeon loft - open session - summer season         PORUMBEI RELOCATI - indoor flotilla - inn flock - covered covey         PRIMA MARE LANSARE - Free Pigie - Great Flight - GoodStart Flying33 mamifere - mammals stuff   De prin tara_ Lineback-Randall de GJ   De prin tara_ Pinzgauer de HD   De prin tara_ Vlaicu-Ciot I4 VEGETALE   40 Requiescat in pace Ginkgozza - Vivat gens Ginkgoaceae -- RIP Ginkguta - Vivat ginta Ginkgo   401 Porodici s-un pic de ceapa      PORODICI 2016      PORODICI 2017         news - new entries         28 aprilie 2016         3 iunie 2016         9 iunie 2016         iunie - habar n-am         tot iunie - habar n-am         Productia casei - vedere de ansamblu - soiuri - 9 august 2016         Colectare seminte 11 august 2016         Colectare seminte 12 august 2016         Colectare seminte 16 august 2016         Colectare seminte 17 august 2016      PORODICI 2018         VII MMXVIII         VIII MMXVIII   41 Dream-OK   42 Pup de fraga   43 Portocalele cailor   44 Mazare salaica      The Salaica Reloaded - Je et le Haricot magique - G-eu si vrejurile de salaica   45 Cucuruz cu rost      2015 - L I - Cucuruz vs Mazare ft Curcubete      2017 - Cezarica ft Dusa   46 2 plus 1 soiuri de nuci   47 Roza Montana   48 Scorus   49 2 - sau poate 3 - soiuri Mar domnesc      Mere poganoace de vara de la Bretelin   Planuri vegetale pentru 2015 - cadouri pentru Domnisoara5 MINERALE   deocamdata nu avem   Planuri minerale pentru 2015alte alea   hambarele lui MARC AROI7I - 1922 AROn MARC

membru din 31 martie 2014

42 Pup de fraga

Fundamental ornamental - Pupul de Fragă (în dialectul local, după transformările palatale specifice nouă, pronunţat: „pup gi fragă”) este o plantă lemnoasă din grupa arbuştilor.

Cuvintele principale care îi alcătuiesc numele, au în grai local următoarele semnificaţii:

1. pup/ pupi = a. boboc/ boboci (de floare); b. cu totul sporadic, cu sens figurat, putea desemna şi o formaţiune sau structură în formă de moţ sau vârf;
2. fragă/ fragi (frăguţă/ frăguţe) = a. fructul/ fructele fragului (Fragaria vesca), dar şi planta care face acest fruct fiind numite la fel; b. de asemenea, tot fragi sunt numite şi dudele (atât fructele dudului alb - Morus alba, cât şi cele ale dudului negru - Morus nigra), în timp ce pomul (dud) la noi e numit „frăgar”.

În cazul pupului de fragă, denumirea face referire la aroma fructului de frag sălbatic (Fragaria vesca), pe care o au şi florile proaspete ale arbustului nostru ornamental. Uscate/ pălite/ ofilite, aroma lor capătă nuanţa dulceţii de căpşuni sau a capşunilor confiate. Pe vremuri, aceste flori erau culese în special de copii, tinere şi doamne, mai rar de domni, pentru a bucura cu mirosul lor proaspăt. De asemenea se mai obişnuia păstrarea lor, cu scop odorant, în buzunar, în sau lângă batistă, căreia îi împrumutau mirosul plăcut, atât de specific.
Din câte mi le amintesc, aceste flori sunt mici, de culore mai închisă, rubinie sau roşu-bordo. Au petalele înguste şi uşor cărnoase, catifelate, curbate într-un boboc (pup). Dacă sunt deschise, cel mai adesea prin acţiune mecanică, eventual după ofilire, presare, etc., pentru că în mod natural lucrul acesta se întâmplă mai rar, florile de pup de fragă prezintă numeroase stamine mici şi delicate, ca nişte perişori, de culoare alb-gălbui.
Cum însă nu am mai văzut de mult astfel de flori, este posibil ca descrierea mea, pe alocuri, să nu fie întocmai cu realitatea. În ce priveşte frunzele, cred că sunt mici, uşor cordiforme sau ovale, cu vărf ascuţit, mai mult ca sigur de culoare închisă, de un verde-sănătos.
Pănă voi revedea această plantă în viu, înflorită, ocazie cu care îmi voi reîmprospăta memoria şi voi face poze pentru prezentul album, cam astea sunt toate detaliile pe care le pot furniza.

Ca şi arbust ornamental, pupul de fragă era plantat în curţi, de regulă în partea dinspre stradă, în proximitatea porţii (mai mereu la vedere).
În pofida caracterului ornamental, plăcut, al speciei, ea nu s-a bucurat niciodată de o prea mare popularitate în comunitatea noastră. Consătenii, având probabil o orientare pronunţat pragmatică, preferau, mai bine, să planteze în locul acesteia arbuşti sau pomi fructiferi.

Din motive care mi-au scăpat, însă pe care le-aş putea totuşi specula, pupul de fragă a fost mai puţin popular decât alţi arbuşti de ornament crescuţi în zonă.
Ca şi concurenţă, în ordinea popularităţii, se creşteau, şi încă se mai cresc, în pofida introducerii în ultima perioadă a unor soiuri la modă, următoarele specii arbustiforme:

1. Scumpia – cum i se spune la noi liliacului (Syringa vulgaris); interesant este că, deşi aflat între dialectul bănăţean în care specia e numită „iorgovan” şi cel al moţilor care o numesc „scrinte”, dialectul nostru local nu a fost permeabil la aceste influenţe;
2. Lemnuşul (cred că aşa era numit cel mai frecvent) – căruia i se mai spune la noi şi iasomie; totuşi, din ce îmi amintesc, în cazul nostru nu cred că este vorba despre o plantă din genul Jasminum ci mai degrabă de Philadelphus coronarius – numită în alte locuri şi lămâiţă, ştiţi cred, cea care în cântec îi dădea bătăi de cap calului lui Gheorghiţă... sau aia era o garofiţă... în fine; în afară de lemnuşul clasic, mai rar, apare o a doua specie sau varietate a primeia, caracterizată prin dimensiunile mai mici ale florilor (comparativ cu forma clasică) şi aspectul cerat al petalelor; mult mai rară – eu nu am văzut această plantă, doar am auzit de existenţa ei;
3. Lemnul galben (galbăn, în pronunţia dialectală; însă nu sunt sigur că aceasta este denumirea populară unanim acceptată local, doar îmi amintesc aşa) – care cred că este un arbust din genul Forsythia;
4. „Arbustul care face mingiuţe albe” – nu-i ştiu denumirea locală, totuşi, inflorescenţele în formă de loptă/ lopte (palatizat – „lopce”, însemnând mingi), mă face să cred că e vorba despre planta numită în unele zone „Călin” sau „Boule de neige” (Viburnum opulus);
5. „Arbust care face flori cu aspect intermediar între cel al trandafirului şi al florii de măr” (habar n-am cum arată, ce e şi cum îi spune popular) – din ce mi s-a spus, florile sunt ca cele de măr, doar că uşor mai mari, de culoare roz-roşu-ciclamen (ţiclam/ ţîclam), cu numeroase petale dese. Personal nu am văzut aşa ceva, însă, după semnalmentele care mi-au fost descrise telefonic, mă duce cu gândul la Gutuiul japonez (Chaenomeles japonica). Totuşi, faptul că e o plantă veche la noi şi că are floarea „citată” (în grai, citat însemnând reparat – a cita = a repara – dar şi învolt, atunci când se referă la flori), mă face să cred că este vorba despre altă specie;
6. Pupul de fragă – aflat abia pe acest loc, motivele intuite fiind dezavantajele speciei: nu produce nimic (nefiind fructifer), înfloreşte oarcum timpuriu şi rapid, o sigură dată pe an (ca magnolia), iar florile, odată trecute, lasă în urma lor doar un arbust cu frunze, care în plus creşte des şi are tendinţa să se exstindă (ocupă loc);
7. Fonfiul – cum mai este numit la noi buxusul (Buxus sempervivens), căruia i se mai spune „cimşir” în alte zone ale ţării, influenţate de cultura otomană; este singurul arbust ornamental surclasat în preferinţele localnicilor de pupul de fragă; asta poate şi pentru că nu înfloreşte spectaculos.

În încheierea ierarhizării, merită menţionat şi faptul că lemnuşul, „specia cu flori învoalte-ciclamen” şi fonfiul erau des întâlnite şi în cimitire, cele trei specii fiind plantate ca decor la/ pe morminte. Din cauza utilizării în scopuri funerare, în cultura noastră, pentru unele persoane, acestea au dezvoltat asocieri funebre, motiv suplimentar care le reduce popularitatea. Ca o paranteză, deoarece în zonă bisericile se află în incinta cimitirului (biserici de cimitir), înaintea apariţiei coroanelor metalice folosite în ceremonia cununiilor/ căsătoriilor religioase oficiate în aceste biserici (începutul sec. XX), cel mai la îndemână material pentru „fabricarea” respectivelor cununi erau crenguţele de fonfiu aflate la discreţie în orice anotimp. De asemenea, tot datorită caracterului „sempervirens” al speciei omonime, crenguţele ei erau folosite iarna de către dobaşi (colindătorii cu tobe), ca podoabă pentru dobe.

Acum, recitind, poate că m-am întins o ţârucă (diminutiv de la „ţără” = puţin/ puţintel) mai mult cu detalierea speciilor ce concurează local pupul de fragă, descrieri care, raportate la cunoştinţele mele privitoare la acest subiect pot fi considerate exhaustive. Ele, chiar dacă nu fac neapărat obiectul prezentului text, îi sunt totuşi conexe. Poate şi de aceea, am ţinut musai să profit de ocazie pentru a prezenta şi această minusculă feliuţă de mentalitate locală. Oricum, dacă tot am avut acces la ea, ar fi fost păcat să se piardă şi să nu o fac accesibilă şi altora.

Revenind însă la „ce ne doare”, chiar şi fără a prolifera, specia pupului de fragă s-a păstrat totuşi până în prezent în câteva gospodării.
În toamna trecută, cunoscând pasiunea lui L. pentru grădinărit, flori şi, în general, plante ornamentale, am avizat-o în legătură cu existenţa acestui arbust şi, procurănd 2 lăstari, i-am dăruit unul, pe celălalt plantând-ul în grădina părinţilor mei. În primăvara asta, mai spre sfârşitul lunii martie, deci destul de târziu pentru plantări, cineva le-a mai adus părinţilor mei alţi doi lăstari foarte viguroşi, având peste 1 m. înălţime. Chiar dacă e prematur să mă pronunţ, după o observaţie superficială, cred că cele două exemplare plantate în toamnă încep să dea muguri şi, cel mai probabil, se vor prinde. În schimb, cele puse acum în primăvară, sau, mai precis, unul dintre ele, mi s-a spus că „ar cam sta pe gânduri”. Vedem. M-ar bucura să „apuce”, mai ales exemplarul lui L., în zona ei această specie fiind complet necunoscută.
Din păcate, cel puţin deocamdată, în afară de descrierea sumară şi denumirea populară folosită local la noi, nu pot da mai multe detalii referitoare la pupul de fragă, precum denumirea ştiinţifică ori clasificarea, ele fiindu-mi şi mie necunoscute. Voi reveni, însă, şi mă voi revaşa, sper!

În încheiere, de data asta, din raţiuni de decenţă şi pentru că nu vreau să tulbur nimănui dispoziţia, mă voi abţine să forţez o formulă în care să speculez analogia dintre „pup” (= boboc) şi verbul „a pupa” (= a săruta), eventual alăturată semanticii metaforice a fructelor de frag. În schimb, doresc tuturor, CELE BUNE!.. şi, totuşi, Pup-U! ;)


G-dot/ 3 aprilie 2014
DSCF7087
DSCF7087
DSCF7088
DSCF7088
DSCF7089
DSCF7089

Comentarii album • 9
lucaria 16 mai 2014  
superb exemplarul pe care il detineti!!!in cat timp a crescut asa mare?intreb pentru ca am achizitionat si eu un exemplar insa mult mai mic si inca nu stiu unde sa-l amplasez in gradina (sau in curte).un sfat ar fi binevenit,multumesc!
Raportează
MAIDINROMANIA 19 mai 2014  
M-am interesat. Exemplarul din imagine are 3 ani (maximum 4). Însă a fost tuns astfel încât talia să-i fie mică iar coroana "îndesată". Dacă bine îmi amintesc, am văzut şi exemplare înalte, de forma unui arbust, totuşi cred că pot fi "ţinuţi sub control" şi conduşi şi în acest mod. Cel mai bine ar fi să vă interesaţi şi din alte surse. Mult succes şi cele bune!
Raportează
MAIDINROMANIA 16 mai 2014  
Vă mulţumesc. Exemplarul din poze nu îmi aparţine. O să mă interesez în cât timp a ajuns la dimensiunea aceasta. Din ce ştiu, acetsa este tuns astfel încât să rămână mic, sub formă de tufiş. Am văzut însă exemplare aproape la fel de mari cât un corcoduş. Când aflu răspuns revin cu informaţii. Cele bune!
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.