de pe net pentru cresterea fazanilor

CRESTEREA FAZANILOR
Creșterea fazanilor se poate dovedi o investiție de succes, mai ales că aceste păsări sunt comercializate cu precădere în Italia, Elveția, Franța, Germania sau Spania, unde fie sunt folosite pentru vânătoare, fie ajung pe mesele din restaurante celebre.

Însă, pentru a face profit, e nevoie de un spațiu destul de extins, care să le permit păsărilor să se dezvolte bine, iar fermierii trebuie să le acorde fazanilor o atenție sporită în primele 21 de zile de viață, în această perioadă păsările fiind cel mai expuse riscurilor.

Creșterea fazanilor, pas cu pas

Pasul 1: Amenajarea volierelor

Pentru a demara o afacere al cărei principal obiect de activitate să fie creșterea fazanilor, primul pas este să amenajați un spațiu destinat creșterii și dezvoltării acestor păsări. Unul dintre aspectele de care trebuie să țineți cont este locul în care veți amplasa ferma de fazani. În perioada de împerechere, aceste păsări își încep „concertul” înainte de răsăritul soarelui. Primele semnale pot fi lansate de masculi încă de la orele 4 dimineața, astfel că vecinii ar putea fi deranjați de zgomot.

Trebuie avut în vedere și faptul că prezența altor animale în zonă favorizează dezvoltarea paraziților. De aceea, trebuie avut grijă ca paraziții de la vecini să nu contamineze hrana, apa și spațiile în care cresc fazanii. Totodată, ferma de fazani se va amenaja în locuri ferite de zgomot, de vânt, de stres, de alte animale care pot speria, răni sau ucide fazanii.

Mărimea spațiului dedicat creșterii fazanilor este influențată direct de specia acestora. În cazul fazanilor de talie mai mică, cum sunt cei din varietatea aurie, pentru o familie este de ajuns un spațiu cu o lungime de 3 metri pe o lățime de 2 metri, plus un adăpost de 2 metri pătrați. Pentru specii de talie mai mare, suprafețele amintite trebuie dublate, consideră Gary Robins, crescător din Marea Britanie.

Specii de fazani
Fazanii de vânătoare:

•Fazanul comun de vânătoare;
•Fazanul hibrid;
•Fazanul mongol;
•Fazanul de formoză sau fazanul formosan;
•Fazanul verde;
•Fazanul negru;
•Fazanul chinezesc gulerat.
Fazanii ornamentali:

•Fazanul auriu sau fazanul de aur;
•Fazanul argintiu;
•Fazanul regal;
•Fazanul urecheat;
•Fazanul sanguin;
•Fazanul lucios;
•Fazanul Bulver.
Totodată, atunci când amenajați spațiul avicol, gândiți-vă cât de mare va fi efectivul. Pentru o bună dezvoltare a efectivelor, spațiile trebuie să fie semi-sălbatice, cât mai apropiate de condițiile din habitatul natural al fazanilor, în interiorul volierelor trebuie introduse și fixate ramuri uscate de copaci sau trunchiuri. Dacă volierele sunt suficient de mari, în nteriorul lor pot fi plantați arbuști, se poate semăna trifoi sau lucernă. Aceste plante vor asigura pe de o parte sursa de verdeață pentru hrana fazanilor, iar pe de altă parte vor atrage insectele, pe care fazanii le vor degusta cu plăcere.

Dacă volierele sunt prea mici, fazanii se vor încăiera. Pentru a preveni acest lucru, trebuie montați niște ochelari speciali, care se prind cu o tijă de plastic trecută prin nările fazanului.

Adăpostul destinat creșterii fazanilor poate fi construit din lemn, cărămidă sau beton. Podeaua din beton permite menținerea curățeniei. Construcția trebuie să comunice cu o volieră în aer liber, asigurată foarte bine cu plasă de sârmă galvanizată, pentru a nu permite evadarea fazanilor sau pătrunderea în adapost a prădătorilor sau a păsărilor sălbatice purtătoare de boli.

Pentru ca păsările să nu zboare sau să fie atacate de prădători, este bine ca spațiile să fie acoperite cu plasă. Voliera trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 2-2,5 metri deasupra solului, atât pentru a permite păsărilor să se miște, cât și pentru a permite crescătorului să se deplaseze normal, fără să stea aplecat. Totodată, plasa din care este făcută voliera trebuie să fie băgată în pământ până la o adâncime de minimum 15 centimetri și să fie din sârmă galvanizată, cu o mărime a ochiurilor de plasă de 2-25 mm, în partea de jos, până la o înălțime de aproximativ 1 m, iar pentru restul volierei ochiuri de 4×4 cm. Plasa volierei și cea de pe acoperiș se vor prinde pe stâlpi din lemn sau metalici, așezați la 4-6 m unul față de celălalt. Respectând aceste indicații, fermierii vor evita ca în țarcurile amenajate pentru fazani să intre rozătoare sau vulpi, care au obiceiul de a săpa pentru a-și face loc pe sub garduri.

Dacă țarcurile sunt așezate unul lângă altul, este bine să se folosească pânze pentru camuflaj. Această tehnică împiedică masculii să se vadă unul pe celălalt și să se atace prin ochiurile de plasă. În plus, păsările nu vor mai fi speriate de vederea vreo unei pisici. Unii crescători au folosit tot pânză de camuflaj pentru a acoperi țarcurile, însă aceasta nu a împiedicat accesul pisicilor sau a șobolanilor, care le-au omorât fazanii sau le-au furat ouăle. De aceea, e bine ca și acoperișul țarcurilor să fie realizat tot din plasă galvanizată. Dezavantajul acesteia îl reprezintă faptul că păsările care zboară prin țarc se pot răni.

Adăpostul fazanilor trebuie să fie călduros, luminos. Pentru ca frigul să nu pătrundă în adăpostul păsărilor, pe timp de iarnă, pereții vor fi căptușiți în exterior cu baloți din paie sau cu rogojini. Totodată, în adăpost trebuie montate stinghii de lemn pe care să doarmă fazanii. Dimensiunea recomandată pentru stinghiile de lemn pe care să se cațere păsările este de 50X50 mm. Aceste stinghii trebuie amplasate cât mai sus, deoarece fazanilor le place să doarmă la înălțime. Podeaua adăpostului trebuie acoperită cu un strat subțire din nisip, care va facilita curățarea lui. E mult mai ușor să aduni găinațul uscat pe un pat de nisip, decât să îl răzuiești de pe o podea din lemn sau ciment. Mai mult decât atât, de la începutul toamnei și până la sfârșitul primăverii, podeaua adăpostului trebuie acoperită cu un strat de circa 4-5 cm de nisip sau cu un strat de cărămidă sau de asfalt. Nu se recomandă construirea volierei direct pe pământ, deoarece este foarte greu de curățat și de dezinfectat, motiv pentru care ar deveni o sursă de infestare cu paraziți sau mucegai. În plus, în anotimpurile ploioase se va forma noroi. Toate aceste elemente sunt nocive și degradează penajul fazanilor.

Pasul 2: Achiziția fazanilor

Printre începători, fazanul auriu este printre cei populari, urmat fiind de varietatea argintie. Aceste două varietăți sunt cel mai ușor de crescut. După ce dobândește abilități de creștere a fazanilor, fermierul paote trece la specii care necesită tehnici mai complexe, cum sunt speciile pe cale de dispariție în habitatele lor natural, dar care se adapteaza foarte bine în captivitate.

Asociația Mondială a Crescătorilor de Fazani recomandă ca păsările să nu fie din aceeași familie. Dacă producătorul nu poate oferi garanții scrise că femelel și masculii nu provin din acceași familie, atunci e mai bine ca masculul să fie cumpărat de la un crescător, iar femelele de la altul. Producătorul trebuie să ofere informații clare cu privire la pedigree, la data la care au eclozat puii, ce tratamente li s-au efectuat și pentru ce boli, dacă se mai află sau nu sub tratament, caracteristicile rasei.

Aceste aspecte sunt importante. Spre exemplu, nu toți fazanii ajung la maturitate în decurs de un an. Dacă un crescător începător își face planurile pornid de la premiza că va culege primele ouă la un an după ce a cumpărat puii, iar aceștia nu ajung la maturitate în acest termen, atunci poate avea mari suprize neplăcute.

O altă recomandare prețioasă este legată de timpul de acomodare necesar păsărilor. Masculii nu trebuie introduși în aceeași volieră cu femelele de la bun început. Mai întâi se aduc volierele în care stau cei doi separați aproape una de alta. Timpul de acomodare este vital deoarece de multe ori masculul își omoară femela dacă nu s-a obișnuit cu aceasta.De asemenea, este esențial să amenajați voliera în care vor sta cele două păsări amplasând ramuri groase și alte materiale vegetale unde să se poată refugia femela în cazul unui atac din partea masculului.

O familie înseamnă, de regulă, un mascul și 2-3 femele. Dacă într-o familie sunt doi sau trei masculi, acestea pot intra în adevărate bătălii pentru cucerirea femelelor, fapt care nu este deloc în interesul crescătorului. Pentru început, sunt de ajuns 10 familii de fazani. Pe piața românească, prețul fazanilor depinde de vârsta și tipul păsărilor scoase la vânzare. De exemplu, Făzănăria Pătulețe vinde pui de fazani comuni sau tenebroși, atât masculi, cât și female, ajunși la vârsta de 60 de zile cu 15 lei/bucata. La 90 de zile, prețul urcă la 20 de lei, la 120 de zile la 25 de lei, iar la 140 de zile la 29 de lei.

Pasul 3: Reproducția la fazani

Dacă fermierul dorește să obțină propria linie de fazani, atunci trebuie să ia în calcul achiziția unui incubator pentru ouă, precum și amenajarea unei mici hale pentru creșterea puilor. Atenție însă: fazanii sunt delicați în primele trei săptămâni de viață și au nevoie de grijă sporită din partea fermierilor!

În timpul sezonului de împerechere, fazanii vor fi mutați în cuști mai mici, cuști pentru cuibul cu ouă, având o suprafață de 4-6 m pătrați pentru fiecare familie de fazani (de 2×2 m sau 2×3 m) pentru rasele care ajung la lungimea de 65-70 cm. Cuștile pentru rasele cu coadă foarte lungă pot ajunge chiar la 30 mp. Cuștile trebuie să fie sufficient de mari pentru a permite fazanilor să se miște în voie, fără a le fi afectat penajul.

Fazanii nu fac ouă în fiecare perioadă a anului, asemeni găinilor. Femelele depun ouă în timpul perioadei de împerechere. Data la care începe aceasta variază în funcție de evoluția temperaturilor, dar, de regulă, debutează în februarie și se încheie în aprilie. Pentru a favoriza depunerea ouălor, este bine să așezați cuibare cu latura de 40X40 cm și cu o înălțime de 20 cm în adăpostul fazanilor. Pe fundul cuibarului puneți puțin pământ, pe care îl acoperiți cu paie. Gary Robins recomandă folosirea paielor în detrimental fânului, arătând că acestea sunt mai pe placul fazanilor.

Din luna aprilie până în luna iulie, femelele depun circa 50-70 de ouă. Este recomandat să folosiți pentru reproducere masculi și femele mai vârstnice, pentru a obține ouă de cea mai bună calitate, cu șanse mari de a scoate pui rezistenți.

Femela va face câte un ou la una-două zile. În cazul celor mai multe specii de fazan, femelele fac câte 20-25 de ouă. Dacă vor fi deranjate sau veți atinge ouăle, femela va părăsi cuibarul. Lăsați-le în cuibar și doar notați data la care au fost făcute.

Dacă femela fazan nu va mai cloci ouăle, aveți două variante: 1. Apelați la o cloșcă-surogat (alegeți o altă femelă fazan sau o găină); 2. Puneți ouăle într-un incubator electric. Temperatura optimă este de 37,5 grade Celsius, iar umiditatea de 55%.

Perioada de incubație diferă de la o rasă la alta:

•Fazanii aurii – 22 de zile
•Fazanii argintii – 25-26 de zile
•Lady Amherst – 22 de zile
•Junglefowl – 19-21 de zile
•Fazanii cu urechea albă sau albastră – 24-28 de zile
•Monal – 28 de zile
•Cheer – 26 de zile
•Edward`s – 22 de zile
•Reeves – 25 de zile
•Grey PP – 22 de zile
După ce au eclozat, puii vor fi bine îngrijiți de cloșcă. Ea se va îngriji să se hrănească, să nu le fie frig. Dacă puii au avut o „cloșcă artificială”, adică au eclozat în incubator, au nevoie de o atenție sporită. După eclozare trebuie lăsați un pic în incubator, până li se usucă puful. Apoi, pot fi mutați într-un spațiu special amenajat. Cât sunt mici, pot fi puși într-o cutie iluminată cu o lampă infraroșu, care să fie pusă deasupra puilor, la circa 15 cm de sol. Lampa va oferi căldura de care au nevoie puiii. Dacă temperatura este prea redusă, lampa trebuie coborâtă. Din contră, dacă puilor le este prea cald, lampa trebuie ridicată. Ridicați sursa de lumină cu circa 25 mm în fiecare săptămână.

Puii trebuie adăpostiți de frig, vânt și umezeală în hale cu sisteme termice care să mențină o temperatură constantă. Puteți folosi becuri cu infraroșii răspândite uniform. Nu faceți rabat de la aceste măsuri de încălzire. Puii care nu sunt ținuți într-un mediu cald nu vor supraviețui. În prima lună de viață, puiii au nevoie de o temperatură constant de 30 de grade Celsius. Dacă doriți să aveți o producție mai mare de pui, e bines ă vă gândiți să construiți o hală special pentru a adăposti puiii de fazan. Această hală trebuie dotată cu centrală termică.

La circa 24 de săptămâni, unii tineri masculi vor începe să își etaleze coloritul specific, care va atinge întreaga splendoare la vârsta de un an.

Pasul 4: Hrănirea fazanilor

Fazanii sunt destul de ușor de întreținut, odată ajunși la maturitate. Ei rezistă bine chiar și la gerul din timpul iernilor de la noi. Principalul „fel de mâncare” al fazanilor este amestecul de porumb, grâu și alte cereal necesare dezvoltării optim a fazanilor. Amestecurile destinate puilor costă pe piața internă cam 1,4 lei/kg, în vreme ce prețul per kg pentru amestecurile destinate adulților este de circa 1,15-1,2 lei.

După eclozare, puiii au nevoie de grija fermierilor, dacă nu au o cloșcă prin preajmă. Așa cum am arătat mai sus, în primele zile de viață, pot fi ținuți într-o cutie, iluminată și încălzită de o lampă. Pentru a-I hrăni, e bine să le așezți un recipient în cutie umplut cu făină de porumb, alături de un recipient pentru apă. În primele 12-24 de ore, puiii nu vor mânca mult deoarece dispun încă de rezerve făcute dinainte de a ecloza. Cam după o zi de la eclozare, puiii de fazan își vor testa abilitățile de zburători, așa că e bine să acoperiți cutia cu o plasă și începeți pregătirile pentru mutarea lor într-un spațiu mai mare.

În hrana puilor de fazan trebuie introduse și frunze de salată, care să fie parte din meniul zilnic. Dacă puiii nu prea se înghesuie să mănânce, pot fi ademeniți cu viermi de făină, larve ale gândacilor Tenebrio molitor.

La circa 4 săptămâni după eclozare, puiii pot fi mutați în adăposturi cu pat de iarbă, în aer liber, cu condiția ca adăpostul nocturn să poată fi încălzit. După ce puiii se acomodează, încălzirea poate fi oprită.

La 6-7 săptămâni, pot fi introduse granule speciale, cu conținut de proteină. Se recomandă ca aproximativ 30% din amestecul de cereale folosit în alimentația puilor în perioada de după eclozare și până la vârsta de 6 săptămâni să reprezinte proteină. Pentru hrana puilor mai mari de 6 săptămâni și până când aceștia ajung la stadiul de adulți se recomandă un conținut de proteină de 19% din amestecul de cereale. Acest procent trebuie crescut în sezonul de împerechere la 20%, în vreme ce fazanilor adulților le trebuie servit un amestec de cereale cu un conținut de proteină de 12%.

Chiar dacă amestecurile de cereale moriștite conțin grâu, fazanilor le plac mai mult boabele, fie că este vorba de boabe de grâu, de porumb, de orz, de ovăz, de mei sau de secară. În iernile geroase, fazanii vor aprecia o porție în plus de spărtură de porumb.

De asemenea, fazanii apreciază fructele și legumele. Arahidele pot fi o tratație special pentru fazani, alături de viermi. Fazanii nu zic nu nici ouălor fierte și zdrobite, însă acestea nu trebuie servite mai des de una-două ori pe săptămână. Fazanilor le plac merele, perele, bananele, strugurii, morcovii, boabele de mazăre, boabele de porumb în lapte, cartofii dulci, dovleceii sau broccoli. Pentru a le asigura aportul de vitamine necesar creșterii, unii fermieri au introdus în meniu fazanilor fructe de pădure. Iarna e mai greu să facă rost de acestea, astfel că, o dată pe săptămână, le servesc păsărilor fructe de pădure congelate și lăsate să se dezghețe.

Alți crescători mai cutezători au introdus în meniu și papaya, kiwi sau mango, însă se pare că fazanilor nu le prea plac aceste fructe. Unii au încercat și brânza și au descoperit că, servită cam o dată pe săptămână, brânza ruptă în bucăți le place fazanilor.

Alți crescători recomandă introducerea în dietă a suplimentelor de vitamine și minerale. Dacă optați pentru acestea, cel mai bine este să alegeți formulele praf, deoarece acesta poate fi amestecat cu ușurință în crupe. Dacă optați pentru variantele solubile s-ar putea să vă pierdeți banii deoarece în zilele călduroase apa se evaporă și, oricum, fazanilor le place apa curată, deci trebuie să curățați și să reumpleți des recipientele pentru apă, cel puțin de două ori pe zi.

Alături de viermi, care sunt extrem de importanți în alimentația fazanilor, mai ales în cazul puilor care nu știu să se hrănească, greierii sunt o delicatesă care le place mult fazanilor. Cel mai bine este ca insectele care ajung să fie servite fazanilor să fie cumpărate de la producători specializați. Insectele prinse de pe camp pot fi contaminate cu insecticide, pesticide sau fungicide. Aceste substanțe, ajunse în organismul fazanilor, pot să îi îmbolnăvească.

Totodată, nu uitați că fazanii au nevoie de prundiș pentru digestie.

Orice ați trece în meniul fazanilor, nu uitați că le place hrana proaspătă, așa că nu uitați să le puneți hrana în recipiente curațate în fiecare zi. În timpul verii, e mai bine ca hrana să fie servita dis-de-dimineață sau seara târziu, când temperaturile nu sunt foarte ridicate. Canicula reprezintă un factor de stress pentru fazani. Hrana trebuie păstrată în spații răcoroase, ferite de paraziți. Hrana trebuie servită în recipiente special și nu aruncată pe jos, pentru a evita contaminara cu paraziți, iar aceste recipient trebuie amplasate în spații umbrite.

Mai mult decât atât, nu uitați că fazanii trebuie deparazitați lunar.

Pasul 5: Vânzarea fazanilor

Înainte de a porni la drum cu ferma de creștere a fazanilor, interesați-vă dacă mai sunt și alți producători în zona în care veți amenaja ferma. Acest lucru este important. Pe de o parte, fazanii ajung la maturitate la o greutate de 1-1,3 kg, fapt care îi face neinteresanți pentru cumpărătorii români. Deci nu veți putea vinde ușor producția în țară, decât dacă veți găsi câțiva oameni cu bani dornici să își decoreze grădina. Însă, această nișă de clienți este îngustă, deci și șansa Dumneavoastră de a face profit este mică, dacă nu chiar nulă.

Pe de altă parte, firmele care import fazani din România nu se încurcă cu câteva păsări. Vor să poată cumpăra efective numeroase, iar marfa să fie livrată la termene precise. Totodată, la data livrării fazanii trebuie să îndeplinească o serie de condiții, cum ar fi atingerea unei greutăți standard. De aceea, dacă în zona în care vă faceți ferma mai există crescători, vă puteți asocial și vinde marfa la comun, la export, cu profit pentru toată lumea implicată.
Însă e bine să nu vă limitați la un singur client. De exemplu, făzănăria Gherghița din patrimonial Romsilva a întâmpinat probleme în 2012, în contextul în care principalii clienți, nu au mai cumpărat fazani românești. De aceea, e bine să faceți o listă cu potențiali clienți, cum sunt restaurantele cu specific vânătoresc, de exemplu, și să vă gândiți cum să vă promovați afacerea. În acest sens, vă puteți face, gratuit un cont pe o rețea de socializare sau un site propriu.

Articol luat de pe: www.stiriagricole.ro
PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM.


În scopul asigurării unei stări de sănătate compatibile şi cu o dezvoltare corporală optimă şi obţinerea unei producţii de carne şi ouă, care să-l satisfacă pe crescătorul particular, este necesar să se asigure un furaj combinat echilibrat cu principii nutritivi.

Astfel ROMVAC COMPANY SA produce şi pune la dispoziţia crescătorilor rurali premixuri proteino – vitamino - minerale după cum urmează:

ROMSTARTER A 1+9. Produsele sunt destinate producerii de furaje combinate pentru pui şi tineret avicol cu precădere păsărilor destinate producţiei de ouă (din rasele Leghorn, Rhode-Island, Sussex,etc.), cât şi pentru rasele destinate producţiei de carne (Cornish, Rock). Practic, pentru a obţine furajul combinat destinat furajării păsărilor se realizează un amestec constând dintr-un kilogram de premix cu nouă kilograme de măciniş (porumb şi / sau porumb şi grâu). Furajul astfel obţinut se administrează la pui şi tineretul avicol de la vârsta de o zi şi pâna la vârsta de 18 - 20 săptămâni (5 luni).

OVOPLUS. Premixul proteino-vitamino-mineral este destinat cu predilecţie păsărilor în pregătire de ouat, precum şi pentru găinile adulte, de la care ne propunem să obţinem ouă pentru consum şi / sau reproducţie. Având în vedere faptul că maturitatea sexuală (vârsta primului ou) este atinsă în jurul vârstei de 19 - 20 săptămâni la rasele uşoare şi 23 - 24 săptămâni la rasele de carne, este recomandabilă introducerea produsului în furaj cu aproximativ 3 - 4 săptămâni anterior producerii primului ou.

Încorporarea se face respectând acelaşi raport de 1 kg / 9 kg măciniş, ca şi în cazul produselor ROMSTARTER.

CAVITROM - pulbere cu fosfat dicalcic, carbonat de calciu, polivitamine, 1,5 kg / 100 kg uruiala, combate rahitismul, stimuleaza dezvoltarea corporala, ouatul.

ROMZEOFORT şi VITAPREMIX BIOMOS sunt alte pulberi care administrate în furaj asigură producţii de calitate a tineretului şi adultelor galinaceelor.

Pe întreaga perioadă de creştere şi exploatare a păsărilor în gospodăriile individuale, recomandăm şi administrarea suplimentară în apă şi furaj a premixurilor vitamino-minerale, a celor cu aminoacizi de sinteză precum şi a vitaminelor hidrosolubile. Acestea vor asigura o viteză de creştere optimă, o uniformitate a loturilor de păsări precum şi o creştere a rezistenţei păsărilor la îmbolnăviri. Gama produselor este foarte largă şi variată, astfel:

la puii mici (până la vârsta de 2 săptămâni) recomandăm următoarele produse:

COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL : administrat în toată apa de băut în primele 7 zile de viaţă în doză de 1 ml / litru Este de dorit, pentru a îmbunătăţii substanţial apetitul, demarajul şi viabilitatea puilor proaspăt eclozionaţi, să asociem la acest produs şi produsul VITA B COMPLEX. Pe parcursul unui an calendaristic, atât la tineretul avicol, cât şi la adulte, este recomandabil să se administreze lunar, pe o perioadă de 5 zile, această gamă de produse după cum urmează:

VITA B COMPLEX – 1,5 ml / litru apă / zi, 5 zile.

ROMBIOTIM (forma hidrosolubilă 1 g / litru apă / zi sau 2 g / kg furaj) recomandabil să se administreze, atât la tineret, cât şi la adulte, minim 5 zile.

VITAMINA AD3E se administrează în apa de băut în doză de 2 ml / litru apă / zi, atât la tineret cât şi la adulte, timp de 3 – 5 zile

Recomandăm ca aceste produse să fie utilizate de către crescător în mod alternativ şi prin rotaţie, lunar, pe tot parcursul unui an calendaristic.





PREVENIREA BOLILOR INFECŢIOASE PRIN VACCINĂRI OBLIGATORII SAU DE NECESITATE


Principalele boli infecţioase de origine virală şi bacterienă cu care se poate confrunta crescătorul de păsări în gospodăria individuală sunt: BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară-ppa), DIFTEROVARIOLA, BURSITA INFECŢIOASĂ, HOLERA AVIARĂ, TIFOZA AVIARĂ pentru care ROMVAC COMPANY pune la dispoziţie vaccinuri eficiente.


BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) o boală extrem de păgubitoare produsă de un paramixovirus poate să inducă o mortalitate foarte ridicată (90-100%). Afectează găinile, curcile, bibilicile, fazani, prepeliţele, păunii şi porumbeii. În scopul unei bune protecţii specifice, recomandăm ca efectivele de tineret (0-20 săptămâni) să fie vaccinate de două ori consecutiv, cu vaccinuri vii lentogene, AVIPESTISOTA sau AVIPESTIVAC Cl 90 (la orice vârstă), de asemenea, găinile şi curcile adulte se pot vaccina cu vaccinuri vii. Tineretul (peste 45 zile), găinile adulte şi curcile se pot vaccina şi cu vaccinuri uleioase inactivate: AVIPESTIOL FORTE, PESTIHOLVAC FORTE (care este un vaccin bivalent, folosit în prevenirea, atât a bolii de Newcastle, cât şi a holerei aviare).

Recomandăm la păsările adulte 3 vaccinări pe an la interval de 4 luni, cu AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC FORTE, 0,3 ml/pasare.

Vaccinurile pot fi administrate individual, pe cale oculară (cele vii) sau injectabil (vaccinurile vii şi inactivate pe cale intramusculară sau subcutanat) sau prin metode masale, prin aerosoli, cu ajutorul unei pompe de tip Vermorel (vaccinurile vii). Vaccinarea în apa de băut nu o recomandăm, fiind în general slab imunogenă.

Vaccinarea contra pseudopestei aviare este obligatorie.

La porumbei, se vor folosi preventiv vaccinurile PARAMIXOVACOL (vaccin inactivat uleios contra paramixovirozei – 0,2 ml / porumbel) sau COLUMBOPOLIVAC S (vaccin inactivat, apos, bivalent contra paramixovirozei şi salmonelozei porumbeilor – 0,2 ml / porumbel – produs în omologare).

BURSITA INFECŢIOASĂ AVIARĂ (Boala de Gumboro). Este o boală infecţioasă ce poate provoca o mortalitate deosebit de mare la tineretul avicol: 30 % la rasele de carne şi 69 - 90 % la rasele de ouă.

Se practică vaccinarea tineretului cu BIAROMVAC I93 sau BIAROMVAC PA, în jurul vârstei de 10 - 11 zile, în funcţie de situaţia epidemiologică.

Pentru o foarte bună imunizare sunt necesare 2 - 3 vaccinări (respectiv la vârstele de 10, 13 şi 15 zile). Vaccinul se poate administra în apa de băut, după o dietă hidrică de 3 - 4 ore sau parenteral.

DIFTEROVARIOLA AVIARĂ. Pentru păsările destinate producţiei de ouă recomandăm vaccinarea cu AVIPOX COL 81, la vârsta de 8-10 săptămâni şi o revaccinare la vârsta de 16-18 săptămâni cu vaccinul AVIPOX - GAL. Vaccinările se practică numai individual prin metoda „înţepării” în pielea aripii (metoda stick). Vaccinarea la efectivele de găini, se va face în localităţile cu antecedente epizootice în ultimele 12 luni. La porumbei, se utilizează preventiv vaccinul ROMPORPOX.

TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza-Salmoneloză). Având în vedere incidenţa mare a acestei boli la păsările la care creşterea şi exploatarea se poate întinde pe o perioadă relativ lungă (2 - 4 ani), recomandăm vaccinarea pentru a preveni această bacterioză majoră. În acest scop, recomandăm folosirea vaccinului viu TIFOROMVAC. Sunt necesare cel puţin 2 vaccinări la vârsta de 8 şi 18 - 20 săptămâni.

Vaccinul se administrează individual (injectabil, subcutan. sau intramuscular).

HOLERA AVIARĂ. Este una din bolile bacteriene majore, frecvent întâlnită în sistemul de creştere extensiv. Cele mai multe focare de boală apar în anotimpurile reci şi umede. Poate afecta, atât găinile şi curcile, cât şi raţele şi gâştele.

Găinile pot fi vaccinate cu vaccin viu HOLEVAC (de la vârsta de 8 - 12 săptămâni) sau vaccin inactivat – HOLEVACOL sau PESTIHOLVAC FORTE (vaccin viu contra holerei aviare, dar şi a pseudopestei aviare) de două ori pe an (martie – septembrie), în localităţile cu antecedente de boală.

La raţe şi gâşte, se vor practica două vaccinări pe an, în martie şi septembrie, cu vaccinul inactivat HOLEPAL, administrat individual subcutanat.

La raţă, toate inoculările se fac cu o doză vaccinală, iar la gâşte cu două doze vaccinale, cu excepţia primei vaccinări, la care se foloseşte o singură doză (vârsta de la care se poate face vaccinarea este de 3 - 4 săptămâni).





PROFILAXIA ŞI TERAPIA MEDICAMENTOASĂ ANTIMICROBIENĂ


În gospodăria extensivă (ţărănească), în efectivele de păsări, pot fi întâlnite o multitudine de infecţii sau boli determinate de agenţi bacterieni condiţionat şi / sau patogeni (E. coli, Salmonella spp., H. paragallinarum, Streptococi, Stafilococi, etc.), precum şi Mycoplasma spp.

Din aceste considerente este necesară o intervenţie medicamentoasă cu antibiotice cu spectru larg.

Pentru prevenţie, recomandăm aplicarea unor tratamente lunare pe o perioadă de 5 - 7 zile în cadrul unui program de rotire. Dintre medicamentele antimicrobiene utilizate în prevenţie, recomandăm:

OXITETRACICLINĂ 50% pulbere hidrosolubilă, 2-5 g / litru apă/zi, 3 - 7 zile

OXIROM – pulbere hidrosolubilă – în doză de 1 g / litru apă / zi, 3-5 zile

ERITROM 6% s.a. – pulbere hidrosolubilă – în doză de l - 2 g / litru de apă / zi, 3-5 zile

GALIPROTECT C, 1cpr / kg g.v / zi, 2-3zile

ERITROVIT, cpr 1 cpr / 500 g / zi, 2 – 3 zile.

Pentru terapia în situaţii de boală la păsări, tradusă prin morbiditate şi mortalităţi crescute, recomandăm folosirea următoarelor medicamente (în funcţie de etiologia bolii şi rezultatele obţinute la antibiogramă):

ENROFLOXAROM 10% s.a. în apa de băut în doză de 5 ml (g) / 10 l apă la puii până la vârsta de 4 săptămâni şi 10 ml (g) / 10 l apă la păsările semimature şi / sau adulte sau Enrofloxarom comprimate, în doză de 1 cpr / kg greutate vie (g.v.) / zi, 3 zile sau injectabil 0,1 ml / 1 kg g.v /zi, timp de 3 - 5 zile.

DOXICICLINA 10% s.a. – în doză de 10 mg substanţă activă (s.a.) / kg g.v / zi, 5 zile

AMOXYLROM 25% s.a. – în doză de 1 - 2 g / litru de apă, 3 – 5 zile.

COLISTIROM pulbere hidrosolubilă – în doză de 6 - 8 g / 10 litrii de apă pe zi, 3zile

FLUMEQUINOROM 10% s.a. – în doză de 0,5 - l ml / l litru de apă / zi, 3 – 5 zile.

ENROCOL, în doză de 1 cpr / kg g.v / zi, 3 zile.

AMOXINEOVIT, pulbere şi comprimate în doză de 1 cpr (g) / kg g.v / zi, 3 zile.

AVIANPROTECT TEN, comprimate în doză de 1 cpr / kg g.v / zi, 3 zile.

ENTEROGUARD, pulbere şi comprimate

ROMIGAL, cpr in doză de 2cpr / kg g.v / zi, 3 zile.

LINCOSPECTROM soluţie injectabilă 0,1 ml / 500 g g.v / zi, 3 zile.

Tratamentele se practică,dupa caz în toată apa de băut, consumată într-o zi şi durează, după caz, 5 - 7 zile.

Recomandăm, ca după fiecare tratament antimicrobien să se practice şi o vitaminizare pe o perioadă de 5 zile, cu unul din următoarele complexe vitaminice: COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, VITA B COMPLEX, ROMBIOTIM, VITAMINA C.



PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR PARAZITARE


Bolile parazitare, atât ENDOPARAZITOZELE, cât şi ECTOPARAZITOZELE sunt extrem de frecvente în sistemul de creştere extensiv

ENDOPARAZITOZE

În coccidioze preventiv şi curativ se poate utiliza produsul AMPROLIUM 20 %, 5 g / 4 l apă (2 kg furaj), 7 - 14zile.

Coccidiozele pot fi prevenite şi prin folosirea produsului anticoccidien SULFACOCCIROM soluţie buvabilă. La puii de găină se administrează continuu în apa de băut 15 ml / 11 litri de apă în intervalul de vârstă 6 zile – 10 săptămâni, după cum urmează: 2 zile tratament – 5 zile pauză ş.a.m.d., pentru a acoperi tot acest interval de timp de 9 săptămâni.

În cazul evoluţiei coccidiozei clinice (diaree sangvinolentă) doza va fi de 45 ml / 22 l de apă, timp de 2 - 3 zile, urmată de o pauză de 3 zile şi repetarea tratamentului alte 2 zile, dar în doză de 15 ml / 11 litri de apă.

Obligatoriu, atât tratamentele preventive, cât şi cele curative vor fi însoţite de administrări în apa de băut a vitaminei K3 hidrosolubilă 100 ml / 25 litri apă de băut.

După terminarea tratamentului, recomandăm flambarea pardoselilor, adăposturilor sau volierei cu o butelie cu arzător sau lampă de benzină .

La păsările bolnave de coccidioză, la care apetitul este complet abolit, recomandăm administrarea individuală (intra-ingluvială) de Sulfacoccirom C – comprimate,1 cpr / 500 g.v / zi, 2 zile, pauză 3 zile şi iar 2 zile tratament.

ROMBENDAZOL F 10% s.a. Este recomandat la păsări pentru tratamentul următoarelor endo-parazitoze: ASCARIDIOZA (limbrici), SINGAMOZA (viermele roşu), CAPILARIOZA, HETERAKIDOZA şi TENIAZELE (panglica).

Dozele sunt de 10 mg flubendazol s.a / kg g.v / zi, timp de 2 zile (1cp /kg g.vie / zi sau 1 g /10 kg g.v / zi, 2 zile), cu excepţia singamozei unde doza este de 15 mg s.a / kg g.v / zi, 3 zile consecutiv. Tratamentele antiparazitare se repetă după 10 zile. Ca şi în cazul coccidiozei, după aplicarea tratamentelor de deparazitare, este obligatorie flambarea pardoselilor, adăposturilor şi volierelor.


ECTOPARAZITOZE

Este recomandată deparazitarea adăposturilor şi volierelor periodic, în scopul combaterii ectoparaziţilor (păduchi şi căpuşe). Pentru deparazitare se recomandă produsul ROMPARASECT 5% s.a, folosindu-se o emulsie apoasă (2 ml Romparasect / 1 litru apă), aplicat prin pulverizare cu pompe tip Vermorel, calculându-se 100-200 ml soluţie / m2.

Pentru deparazitarea individuală a păsărilor se poate folosi produsul ROMPARATOX, pulbere care poate fi aplicată prin pudrarea corpului păsărilor în special sub aripi sau prin prăfuirea minuţioasă a cuibarelor, de unde acesta este preluat de penajul păsărilor.

Deparazitarea adăposturilor şi a păsărilor, trebuie repetată de mai multe ori, la intervale regulate de 2 săptămâni.


MĂSURI DE PROFILAXIE GENERALĂ

1.5.1. Decontaminarea apei de băut, a adăposturilor şi incintelo.

Apa de băut se recomandă a fi decontaminată continuu, cu unul din următoarele produse: PURSEPT (în doză de 1 cpr / 10 litri apă), soluţii slabe de ALBASTRU DE METILEN (în doză de 100 ml / 10 litri apă).

Dezinfecţia adăposturilor şi a incintelor trebuie făcută periodic, în scopul reducerii încărcăturii microbiene cu unul din următoarele produse: CATIOROM (10 ml / l litru apă); DECONTAMINOL (5 ml / l litru apă); PURSEPT (1 cpr / 10 litri apă), aplicate prin pulverizare în cantitate de 1 litru soluţie / metru pătrat pentru suprafeţele absorbante şi 0,5 litri soluţie / metru pătrat pentru suprafeţele neabsorbante.

1.5.2. Dezinsecţia adăposturilor.

Combaterea căpuşelor, păduchilor hematofagi sau malofagi, pureci, insecte zburătoare se asigură prin aspersarea suprafeţelor din interiorul şi exteriorul adăposturilor, cât şi a ustensilelor cu ROMPARASECT 5% s.a. în concentraţie de 1 ml / 1 litru apă, repetată la interval de 2 săptămâni.

1.5.3. Deratizarea adăposturilor de păsări.

Aplicarea substanţelor toxice este dificilă în prezenţa păsărilor datorită riscului mare de intoxicare a acestora cu momeli. Pentru evitarea intoxicaţiilor în cazul deratizării în prezenţa păsărilor se utilizează staţii permanente de intoxicare (cutii din plastic sau lemn, prevăzute cu câte un orificiu circular poziţionate pe traseul căilor circulate de rozătoare), amplasate în locuri mai puţin accesibile păsărilor.

O deratizare mai eficientă se face prin depopularea adăposturilor.

Romvac Company SA fabrică şi comercializează produse raticide, care se pot folosi, atât în mediile umede (canale, subsoluri inundate), cât şi în cele uscate. De asemeni Romvac Company este unic importator şi distribuitor al firmei ZAPI Industrie Chimiche S.p.A., Italia (gama BRODITOP)

În mediile umede se pot utiliza produsele RATITOX 0,06% s.a (baton hidrofug) şi RODEXIT B – 0,005% s.a (baton hidrofug). Batoanele se suspendă prin intermediul unor bucăţi de sârmă.

În mediile uscate, se recomandă folosirea momelilor preparate pe suport de boabe de grâu, de tipul RATITOX 0,3% s.a. şi RODEXIT B – 0,0025% s.a, plasându-se câte o lingură de momeală în locurile strategice, adică în acelea unde trăiesc, umblă şi caută hrană şi apă rozătoarele, dar la care nu au acces păsările.

Momelile toxice nu vor fi administrate niciodată în galerii, ci în afară şi în jurul acestora, la circa 20 - 30 cm de gura galeriilor pentru a nu fi călcate şi murdărite de şobolani, situaţie în care nu le mai consumă.

Trebuie acordată o atenţie deosebită strângerii cadavrelor de rozătoare şi arderii sau îngropării lor, pentru a se evita intoxicarea păsărilor prin consumul accidental al acestora.

În cazul ingerării accidentale a acestor momeli raticide, antidotul este vitamina K1.

Indiferent de specie, pentru a obţine rezultate corespunzătoare în combaterea rozătoarelor trebuie respectate măsurile de igienă, atât în adăpost, cât şi în incinta curţilor: evacuarea zilnică a dejecţiilor, ridicarea inainte de inserare a resturilor de furaje neconsumate astfel încât acestea să nu constituie sursă de hrană pentru rozătoare, drenarea apei stagnate din jurul fântânilor şi a pompelor de apă, cosirea repetată a vegetaţiei învecinate adăposturilor, evitarea stocării de materiale (lemne, cherestea, piatră etc.) în apropierea adăposturilor, acestea constituind locuri preferate de şobolani în amplasarea galeriilor, cimentarea galeriilor etc


PROGRAM SANITAR-VETERINAR IMUNOPROFILACTIC

ŞI MEDICAMENTOS LA PUII DE CARNE, CURCI, FAZANI, PĂUNI, BIBILICI

Pregătirea halei:

curăţenie mecanică;

spălare;

dezinfecţie: Romparasect;

deratizare : Ratitox, Ratikill, Rodexit, Broditop;

dezinfecţie : Decontaminol;

Populare:

Tratmente antistres:

- o soluţie de 8% zahăr plus 1% sare administrată în primele 15 ore de la sosirea puilor , reduce mortalitatea (administrat în prima apă este un bun energizant);

- simultan – CPB (Complex Polivitaminic Buvabil) timp de 3 - 7 zile – 1 ml / litru apă / zi;

- Vita B Complex timp de 3 - 7 zile - 1,5 ml / litru apă / zi din prima zi de viaţă;

Tratamente antimicrobiene ex:

- simultan – Enrofloxarom 10% sol - buvabilă (sau pulbere hidrosolubilă) – 1 ml (g) / litru apă / zi;

- Colistirom pulbere hidrosolubilă ambele în primele 4 - 6 zile 1g / 1,5 litri apă / zi;

individual, în efectivele reduse ca număr se pot administra simultan, ENROCOL + BIOVIT PLUS comprimate, din prima zi de viaţă.

ulterior antibioticele şi chimioterapicele se administrează conform antibiogramei.

Creştere:

Vîrsta 9 – 12 zile:

vaccinarea pentru pseudopesta aviară cu Avipestivac sau Avipestisota* oculoconjunctival.

vaccinarea pentru bursită infecţioasă aviară cu Biaromvac I 93 sau Biaromvac PA* (doar puii de găină).

* cu 2 zile înainte şi după vaccinare se vor executa vitaminizări cu AD3E, CPB, Rombiotim, Vitamina E, Vit.E + Seleniu.

Vîrsta 22 – 24 zile:

rapel vaccinare pentru pseudopestă cu Avipestisota (oculoconjunctival asfel: 1 fl x 100 doze se diluază cu 20 ml Diluvac (apă distilată) şi se pune cîte o picătură de vaccin reconstituit în fiecare ochi şi nară a păsării, adică 4 picături/pui).

Vârsta 26 – 29 zile:

Vitamina C pulbere s.a 99% - 200 g / 1000 litri apă

Vîrsta 28 – 31 zile:

antibioterapie cu antibiotice cu spectru larg, conform antibiogramei

Finisare:

Vîrsta 33 – 42 zile:

HEPATOPROTECT (1 g / 2,5 kg g.v ) pentru îmbunătăţirea funcţiei hepatice şi ca antitoxic generel.

Acest program are caracter orientativ, putând fi adaptat în funcţie de situaţia epizootologică a fiecărui crescător.

Medicul veterinar specialist în patologia aviară este singurul în măsură să stabilească programul de vaccinare şi măsurile sanitar veterinare de la nivelul fiecărei ferme.

În gospodăriile populaţiei, dacă nu există posibilitatea utilizării de furaje combinate standard, furajul combinat (uruiala) trebuie să conţină OBLIGATORIU, până la sacrificare (90-120 zile):

CAVITROM – 1,5 kg / 100 kg furaj;

AMPROLIUM: 100 g / 200 kg uruială (contra coccidiozei - “Diareea cu sânge”)

Dacă păsările sunt ţinute în viaţă peste 2 luni, vor fi vaccinate OBLIGATORIU cu vaccin inactivat PESTIHOLVAC FORTE sau AVIPESTIOL FORTE, 0,3 ml / pasăre injectat i.m / s.c din 4 în 4 luni, toată viaţa, începând de la vârsta de 45 – 50 zile.

Raţie ţărănească simplificată

Porumb...............60%...............60kg Sare....................0,10%...........100 g

Grâu....................20%...............20 kg Amprolium.........0,05% ...........50 g

Şrot soia..............15-20%.........15-20 kg _____________________________

Cavitrom.............1,5%.............1,5 kg aproximativ 100 kg furaj

Rombiotim..........0,1%.............100g


PROGRAM VACCINARE GĂINI DE REPRODUCŢIE

(exemplu)


Ziua


Boala


Metoda de vaccinare

1


B.MAREK (opţional BN)


s.c

7


Coccidioză


În apa de băut

14


BN + BIA + BI


Oculoconjunctival sau în apa de băut

26


A.I


În apa de băut

7 săpt.


BN + BI


spray

10 săpt


REO ( + DIFTEROVARIOLĂ)


i.m/ stick

12 săpt


TRT


În apa de băut

13 săpt


ENCEFALOMIELITĂ


În apa de băut

14 săpt


BN + BI


spray

18 săpt


BN + BI + EDS + REO + TRT (inactivat)


i.m



Legendă:

în BN (boala de Newcastle) - vaccin viu Avipestisota

- vaccin inactivat BN + BI + EDS = Ovoprotect

în BI (bronşita infecţioasă) - vaccin viu Birovac H120

- vaccin inactivat BN + BI + EDS = Ovoprotect

în BIA (bursita infecţioasă) - vaccin viu Biaromvac PA

în difterovariolă - vaccin viu Avipox-gal

în boala Marek - vaccin viu Marekromvac

în EDS (sindromul căderii ouautului) - vaccin inactivat monovalent Sicovac

- vaccin inactivat BN + BI + EDS= Ovoprotect

în LTI (laringo - traheita infecţioasă) - vaccin viu Larivac

în tifoză - vaccin viu Tiforomvac

în salmoneloză - vaccin inactivat Salmovacol(in omologare)

în pasteureloză (holeră aviară) - vaccin inactivat monovalent Holevacol

- vaccin inactivat bivalent Pestiholvac Forte (h.a + b.n)




Cu 2 zile înainte şi după vaccinare se vor executa vitaminizări (CPB sau Rombiotim) în scopul creşterii eficienţei vaccinării.

În funcţie de contextul epidemiologic, programele de vaccinare pot suferii modificări ( se pot vaccina efectivele contra Salmonelozelor, LTI, etc.).