A CONSANGVINIZAREA LA IEPURI

Stim cu toti ce exemplare deosebite detin crescatorii adevarati din vestul Europei, multi dintre noi chiar m-ai dam cate o fuga sa cumparam anual cativa "campioni". INSA.... cu toate ca imperechem Campioana X 100 puncte cu Campionul Y 100 puncte, obtinem pui sa nu zic rai, insa cel mult modesti, cu toata ca am inceput sa ii tratam corespunzator, hranim , ingrijim etc. Iar in urmatorii ani renuntam la acea linie pentru ca nu am obtinut ce am vrut, si o luam iarasi de la capat cu achizitile. De ce oare?!

Acei "vulpoi" batrani detin ei anumite secrete care , cu greu le divulga.

Eu unul cred ca este vorba de genetica si de selectie. Americanii in special evita imperecherile de genul acesta , de exemplu campion X campion, insa se concentreaza pe metodele de consangvinizare. Termenul folosit de ei pentru obtinerea unor linii puternice este INBREEDING.

INBGREEDING-UL SAU CONSANGVINIZAREA apropiata se poate realiza pe:

-verticala ( mama-fiu, tata-fica sau dupa unii cea mai sigura metoda bunic-nepoata, bunica-nepot)
- orizontala (frate-sora, semifrate-semisora) - nu prea se recomanda.

Mai precis, daca nu stabilizam in linie anumite particularitati ce le dorim, sa zicem par, urechi , cap, acestea cu toate ca parintii le detin , se disperseaza la pui, obtinand produsi inconsatanti in caracteristici, fara mari rezultate. Da, nu zice nimeni ca nu obtinem si exemplare frumoase, insa nu isi transmit mai departe caracterele pentru ca nu sunt stabile.

De exemplu momentan detin un mascul neamt , un exemplar deosebit, aproximativ 90 % din puii sai, detin forma urechilor IDENTICA cu ale lui, fapt ce imi zice ca acest exemplar a fost lucrat pe linie pentru intarirea acestei calitati dominante.

Pentru ca, in cresterea animalelor, mai ales in obtinerea exemplarelor deosebite, genetica este baza si aici nu vorbesc numai de iepuri.
De exemplu mi-am achizitionat cu ceva timp in urma un pui de Rottweiler de la o canisa foarte respectata. In pedegree-ul cainelui sunt cel putin 3 imperecheri ale stramosilor unde a fost intalnita consangvinizarea, motivul: fixarea si stabilizarea unor caractere.


Acesta parte, consangvinizarea, mai concret genetica, este foarte complexa, insa cine incepe sa o inteleaga si detine anumite cunostinte, timp in special si rabdare va avea rezultate formidabile.

Totusi la fel cum am precizat si cu folosirea hormonilor, consangvinizarea este o lama cu 2 taisuri, intareste anumite calitati, insa odata cu aceasta intareste si defectele care exista, susceptibilitatea la boli , anomalii genetice etc.

Pana la urma, aici la aceasta sectiune, se deosebesc campionii de crescatori obisnuiti, prin arta de selectie.

Pa masura ce o sa ma documentez o sa m-ai redactez acest articol.

Selectia reproducatorilor eu cel putin o vad , facand o asemanare, cu adaugarea condimentelor in mancare, trebuie mers pe un principiu, de exemplu piperul-sare merge foarte bine, insa sarea- zaharul nu se aduna deloc. Cu toate ca ambele au calitati foarte bune luat ca ingredient unic, asemenea si la animale, trebuie cautata, incercata o perechea potrivita, odata ce am avut pui buni dintr-o monta, incercam sa lucram acolo.

Parerea mea ca nu trebuie mers pe ideea "pastrez pui de aici ca parintii sunt de 98 sau 97 de puncte" insa puiul nu prezinta nimic deosebit, dar il tin ca provine de acolo. Gresit, daca nu prezinta caracterele care le urmaresc eu, trebuie eliminat.