Eu si El

El,eu,tu,noi.......Cea mai trista poveste de dragoste este povestea mea...Inca il mai iubesc,chiar daca el nu mai este....
Totul a inceput cu foarte mult timp in urma. Eram un cuplu,cel mai fericit cuplu din lume. Apoi au aparut cei doi frati. Noii pusti de la blocul nostru. Ex`ul meu s-a indragostit nebuneste de ea. Iar eu de el. Am decis sa ne despartim. Cand l-am cunoscut avea deja 26 de ani,eu doar 18. Pentru noi varsta nu a contat. Dar pentru ceilalti da. A venit la mine peste un an si ceva sa ma ceara in casatorie. Normal ca am zis da,formam un cuplu si eram cei mai fericiti. Dar ai mei nu erau asa de bucurosi de faptul ca ma voi casatori cu un barbat de 27 de ani. Daca as fi fost macar cu 3 ani mai mica ca el,dar asa......Ai mei nu au fost deacord. Mi s-a sfasiat inima cand am aflat ca nu ma pot casatori cu el. Nu stiam ce sa fac,simteam ca mor. Am decis sa plec de acasa,sa ma mut cu el. Dar el nu a fost deacord. Spunea ca poate fi periculos. Spunea ca daca ma gasesc parintii,el poate sa intre la inchisoare pentru abuz sau rapire. Am acceptat decizia lui. Cu toate ca am suferit,am acceptat decizia lui de a renunta la aceasta idee. Dar nici prin cap nu mi-a trecut ca el nu vrea sa ne mutam din cauza ca are pe alt cineva. Ca e casatorit deja,iar eu eram doar o naiva si credeam in el. Cand m-am dus la el am sunat la usa si mi-a raspuns el. L-am intrebat ce face si daca iese p la bloc. S-a auzit o voce de femeie care spunea " cine e la usa iubi? e toanta aia mica de care iti bati joc? ". El a spus ca nu iese acum si a inchis usa. Mi-am dat seama ca acea femeie vorbea de mine si ca acea mica toanta eram eu. Am inceput sa plang inca de pe drum. Cand am ajuns acasa am primit un sms de la el. " Te rog sa vii la mine,proasta aia care ti-a zis toanta nu mai exista acum. Am dat-o afara pentru tine. Te iubesc,te rog vino! " Din nou,ca o proasta ce sunt l-am crezut. Nu inteleg cu ce ma vrajea. M-am dus la el si am intrat in casa. M-a trantit pe pat si mi-a spus cu o privire mai ciudata " A plecat ea,acum esti tu la rand! " si a inceput sa ma sarute. Nu stiam ce vrea sa faca. Nu aveam nicio idee ca joaca la 2 maini. Am inceput sa il sarut si eu. Imi suna telefonul si ii spun sa se opreasca ca sa raspund. Era tata. M-a lasat sa raspund.
Eu: Alo,tati! Ce s-a intamplat?
Tata: Vino acasa sa mananci.
Eu: Dar nu mie foame.
Tata: unde esti acum?
Eu: Sunt la...o prietena. La Miruna.
Tata: Ok. Vino acasa sa mananci si apoi te intorci la ea.
Eu: Ok,tati. Vin acum. < Si inchid telefonul >
Ma duc inapoi in camera lui.
Eu: Trebuie sa ma duc pana acasa,dar revin imediat.
El: Ok,te voi astepta.
Ajung acasa si mananc. Ma duc in camera mea. Imi da un sms si imi spune. " Ce faci? Mai vii sau vin eu la tine? Daca intra tatal tau ma ascund sub pat. "
Tot printr-un sms ii spun sa vina la mine la geam si sa intre pe acolo. Stand la parter ii era foarte usor sa intre in camera mea. Intra si stam in pat si din cand in cand ne si sarutam. La un moment dat adorm si adoarme si el. Tata intra in camera si ma vede imbratisata cu el.
Tata: Poti sa imi explici ce e asta? < spune tata trezindu-ma >
Eu: Tata,nu se intampla nimic!
Tata: Da sigur,si eu is popa. Esti pedepsita pe viata. Iar tu tinere,iesi imediat afara de aici sau chem politia.
El iese din camera iar tata incepe sa dea in mine. Imi da 2 palme apoi iese din camera mea lasandu-ma sa plang. Fug de acasa si peste cativa ani imi intemeiez o familie. Cu un barbat super si cu un copil foarte dragalas.O fetita luata de la casa de adoptie. Cea mai buna prietena a mea,Miruna,sta cu sotul si fetita ei la casa de vizavi. Mereu ne vedem. Peste cateva zile vine la mine si imi spune ca are ceva rau sa imi spuna. O invit in casa si incepe sa povesteasca ca a auzit de la alt cineva ca EL,Ex`ul meu care juca la 2 maini, a murit intr-un accident. Aproape ca uitasem de el,dar cand aud incep sa plang amarnic. Adica,cum sa moara? Nu el! De ce el?? De CEEEEE???? Incep sa plang tare rau de tot. Nu se poate sa moara el. Ma gandesc ca daca moare el,trebuie sa mor si eu,chiar daca nu il aveam aproape,dar cand mi-a spus Miruna ca a murit,am simtit un gol in inima,ca si cum cineva mi-a infipt un cutit in suflet si acum sangereaza peste tot. Timp de 3 luni stau doar intr-o alta camera si ma resemnez cu gandul ca nu mai este. Nu pot,pur si simplu nu pot sa cred asta,singurul lucru care il am de facut este sa mor si eu. Ma duc la bucatarie si imi iau un cutit,apoi vin in camera. Incerc sa imi tai venele,dar nu am curaj. Asa ca tot ce imi ramane de facut e sa ma consolez cu amintiri si sa ma resemnez cu gandul ca a murit. Se pare ca o sa petrec mai mult timp aici,in camera asta plangand si iubindu-l in continuare. Imi amintesc ca obisnuiam sa ne alintam " ursulet " . Asa ca ultimele cuvinte vor fi: "Te iubesc,ursuletul meu!"...