Iepurele - Bolile aparatului genital

Organele genitale ale masculului
Testiculele

Modificările patologice unilaterale sau bilaterale ale testiculelor apar rar la mascul.
În cazul testiculelor nedezvoltate, ţesutul testicular nu poate fi simţit. Dacă sunt afectate ambele testicule, iepurii masculi nu sunt capabili de reproducere, în timp ce dacă numai un testicul este afectat, capacitatea de reproducere se menţine.
Inflamaţiile testiculelor pot fi consecinţe ale rănirilor şi sângerărilor şi pot apărea şi în urma unei îmbolnăviri generale a organismului (pasteureloză, etc.)
Nici în cazul testiculelor atrofiate, nici în cel al inflamaţiilor testiculelor ale căror cauze nu se cunosc, nu se poate recomanda niciun tratament.

Penis, prepuţ

Inflamaţiile penisului, prepuţului sunt cauzate de cele mai multe ori, de răniri şi de infecţii bacteriene. Şi în acest caz, prevenirea se face menţinând curăţenia perfectă a ambientului.
În regiunea penisului sau prepuţului se constată umflături, înroşiri, sângerări sau formarea de cruste. Aceste modificări cauzează dureri şi pierderea apetitului sexual.
Rănirile apar, de regulă, prin muşcături provocate de luptele pentru întâietate disputate între masculi. Prin suprapunerea infecţiilor bacteriene apar inflamaţii locale.
Leziunile şi rănile vor fi curăţate şi pudrate sau unse cu antibiotice.

Sifilisul iepurilor de casă

Sifilisul iepurilor de casă este o boală bacteriană (Treponema cuniculi) a organelor sexuale masculine şi feminine.
Agenţii patogeni sunt nişte bacterii în formă de spirale care se transmit în timpul împerecherii. Sursa de contaminare poate fi un iepuroi sau o iepuroaică. Iepuroiul este purtătorul agentului patogen sau se contaminează de la o iepuroaică infectată.
Simptome: pielea din regiunea prepuţului la iepurii masculi şi vaginul la femele ca şi anusul prezintă cruste şi noduli. Agentul patogen poate fi transmis şi pe suprafaţa exterioară a pielii cavităţii bucale şi a celei nazale şi de aici, pe pleoape. Simptomele tipice ale bolii şi evidenţierea bacteriilor prin analize confirmă diagnosticul bolii.
Tratament: timp de mai multe zile se va administra, repetat, penicilină injectabilă. Tratamentul local al crustelor şi nodulilor cu pidră sau unguent cu penicilină sprijină vindecarea.
Agentul patogen al sifilisului iepurelui este strict specific acestui animal şi nu se transmite la om.

Organele genitale feminine

Organele genitale ale femelelor, sunt predispuse la inflamaţii. Adeseori, simptomele sunt slabe, unele infecţii nefiind deloc observate.

Inflamaţia uterului

În timpul gestaţiei, inflamaţia uterului este o boală frecventă, fiind în acelaşi timp şi cea mai importantă afecţiune a organelor genitale feminine.
Fetuşii morţi nu sunt expulzaţi timp de circa 2 săptămâni şi jumătate după împerechere, ci rămân în uter unde se usucă sau se resorb în nodulii deja formaţi. Moartea fetuşilor poate fi cauzată de bacterii. Adeseori, cauza este necunoscută. iepuroaicele nu manifestă simptome clinice tipice, dar nu mai sunt capabile de împerechere. În cazul diviziunii bacteriene, iepuroaicele mor ca urmare a inflamaţiilor purulente.
Fătarea prematură ca urmare a unor boli bacteriene poate apărea în cea de-a doua parte a gestaţiei, însoţită de o scurgere vaginală sangvinolentă. iepuroaicele mor la scurt timp după avort.
O altă formă de infecţie uterină apare după o fătare normală prin intermediul bacteriilor care înaintează, prin vestibul şi vagin, în uter. Iepuroaicele dau lapte puţin, manifestă scurgeri vaginale purulente, nu au poftă de mâncare şi mor în urma inflamaţiei respective.
Tratament: Inflamaţiile uterine ale căror cauze sunt de natură bacteriană şi care duc la moartea fetusului, pot fi tratate cu antibiotice introduse în uter.

Inflamaţii şi răniri mamare

Inflamaţiile glandei mamare (mastitele) pot fi frecvent observate la iepuroaice în perioada lactaţiei ca îmbolnăviri izolate. Ele pot cuprinde întreaga zonă mamară sau se pot localiza.
Inflamaţiile mamare sunt cauzate de bacterii (ca de exemplu stafilococi, pasteurele).
Simptome: Iepuroaicele bolnave nu îngrijesc suficient puii, iar mamelele prezintă umflături înroşite şi dureroase. Laptele este insuficient. Dacă sunt afectate numai mameleoane izolate, apar formaţiuni nodulare sau abcese. Puii mor ca urmare a lipsei laptelui.
Tratament: După efectuarea antibiogramei, se injectează antibioticele potrivite.