Cel mai cunoscut monument din Rio de Janeiro (Brazilia), admirat de o lume întreagă, este motiv de mândrie şi în România. Chipul statuii Mântuitorului este opera lui Gheorghe Leonida, un sculptor din Galaţi care a creat în perioada interbelică.
Soclul, înalt de opt metri, găzduieşte în interior o capelă în care se pot ruga 150 de persoane.
Provenit dintr-o familie de ingineri, Gheorghe (1892-1942) s-a născut la Galaţi. Deoarece tatăl său era de profesie ofiţer şi călătorea mult, viitorul sculptor a ajuns să facă studiile la Bucureşti, unde a absolvit Conservatorul de Arte Frumoase. Pe când avea doar 23 de ani, Leonida şi-a făcut debutul la un salon naţional de sculptură. Izbucnirea Primului Război Mondial l-a determinat, însă, să renunţe la studii şi să meargă pe front. În anii de război n-a renunţat la visul său, aşa că după ce pacea a fost reinstaurată, Gheorghe Leonida şi-a reluat studiile de artă în Italia. În următorii trei ani, tânărul sculptor a fost apreciat şi premiat la Roma pentru lucrările sale care i-au fascinat pe italieni.
În anul 1925, gălăţeanul avea să se mute la Paris. Acolo, Gheorghe Leonida l-a cunoscut pe sculptorul polonez Paul Landowsky, care avea de executat statuia Cristo Redentor (Iisus Mantuitorul).
Pentru că-i plăcea să realizeze chipuri în cele mai fine detalii, Gheorghe Leonida a primit la rândul său propunerea de a realiza chipul lui Iisus, care mai târziu a devenit una dintre emblemele arhitecturale ale creştinătăţii.
Regimul comunist a considerat operele sale insignifiante La un an după ce s-a mutat în Franţa, sculptorul gălăţean a început să lucreze la imensa statuie, care a fost finalizată în anul 1931. Deşi Cristo Redentor este considerată ca fiind o minune a lumii moderne, în România operele lui Gheorghe Leonida (foto dreapta) au fost minimalizate. Regimul comunist nu accepta ideea că sculptorul realizase numeroase busturi pentru membrii Casei Regale. Aşa se face că puţini români ştiu că Leonida a sculptat chipul celebrei statui din Rio de Janeiro. Sculptorul a murit în primăvara anului 1942, după ce a căzut de pe acoperişul casei familiei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei. Cei care vor să îi admire operele pot vizita Castelul Bran, Muzeul Naţional de Artă, dar şi alte instituţii de cultură din Bucureşti.
Adela Leonida Paul, medicul genial care a operat-o pe Regina Maria de cataractă
Adela Leonida Paul a fost primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei. Datorită priceperii cu totul speciale, a ajuns medic oftalmolog al Casei Regale. Provine dintr-o familie de intelectuali de mare valoare, originară din Galaţi. A murit de tânără, la doar 38 de ani, din cauza unei operaţii nereuşite la ficat.
Doctoriţa Adela Leonida Paul s-a născut la Galaţi, în 7 aprilie 1890, într-o familie de intelectuali de mare valoare. Tatăl ei, Atanase Leonida, era ofiţer de carieră şi inventator şi a avut contribuţii importante la perfecţionarea tehnicii militare a armatei române, în special în ceea ce priveşte artileria şi sistemele de transmisiuni. Mama, Matilda (fosta Gill) era fiica unui inginer francez şi era cunoscută în înalta societate de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea ca o persoană erudită, cu cunoştinţe vaste în mai multe domenii. Soţii Atanase şi Matilda Leonida au avut împreună 11 copii, toţi reuşind să impresioneze în domeniile în care au activat. Câţiva dintre ei se dovedesc geniali: Eliza Leonida Zamfirescu devine prima femeie inginer din Europa (unele surse o dau ca fiind chiar prima ingineră din lume), Dimitrie Leonida devine un mare om deştiinţă (este fondatorul Muzeului Tehnic din Bucureşti), Gheorghe Leonida este cel care sculptat chipul celebrei statui a lui Iisus, construită pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro (Brazilia), iar Paul Leonida este un strălucit general al armatei române. Adela nu putea fi altfel. Avea să devină unul dintre cei mai importanţi medici oftalmologi pe care i-a avut România, cu o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea ştiinţei medicale.
Începe să profeseze din anul II de facultate Adela Leoniada a făcut şcoala primară la Galaţi, a urmat cursurile Liceului de fete „Regina Maria” din Capitală şi apoi Facultatea de Medicină din Bucureşti, pe care a terminat-o în 1916, în toiul Primului Război Mondial. Este de remarcat faptul că, începând din anul II de facultate, este cooptată de clinica oftalmologică a profesorului Stănculescu (o somitate în domeniu în acea vreme), semn că tânăra studentă avea deja certe calităţi profesionale.
A părăsit Bucureştiul imediat după absolvire, fiind repartizată la Spitalul de Ochi din Iaşi, care devine spital de război, ca mai toate spitalele din Moldova, în perioada 1917-1918. La spitalul ieşean are privilegiul de a-l seconda în operaţii pe renumitul medic francez Dantrelle, de la care învaţă practici chirurgicale de avangardă. În perioada petrecută la Iaşi (pe atunci capitală a României, căci Guvernul părăsise Bucureştiul aflat sub ocupaţie germană), Adela Leonida îşi cristalizează şi primele cercetări în domeniul oftalmologiei. Publică - în revistele de specialitate ale vremii, precum „La Presse Medicale” şi „Natura” – mai multe articole despre tratamentul chirurgical al cataractei şi despre aplicarea curentului electric în medicină. Avea să fie, de altfel, primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei. În 1918, cu puţin timp înainte de încheierea războiului, îşi ia doctoratul în medicină, la Iaşi, cu lucrarea „Complicaţiile tifosului exantematic la ochi”, obţinând calificativul „Magna Cum Laude“.
În Moldova avea să aibă primele contacte cu familia regală a României. În octombrie 1918, în conacul familiei Hrisoveloni din Ghidigeni, o întâlneşte pentru prima oară pe Regina Maria, care venise la nunta lui Constantin Zamfirescu (fratele cunoscutului scriitor Duiliu Zamfirescu), cu Elisa Leonida, sora Adelei şi prima femeie inginer din Europa. Medic al Casei Regale, o operează cu succes pe Regina Maria
După terminarea Primului Război Mondial, Adela revine la Bucureşti şi este numită, la doar 29 de ani, directoare a Orfelinatului de orbi Vatra Luminoasă. Imediat după numire, înfiinţează o tipografie care tipărea în Braille (cu simboluri în relief, astfel încât să poată fi „citite” cu degetele de către orbi), în care se vor tipăr ani de-a rândul manuale pentru clasele primare şi de liceu, atît de necesare şcolilor speciale pentru nevăzători. Sora sa, Natalia Leonida (o cunoscută artistă a acelor vremuri), avea să o ajute la transcrierea partiturilor muzicale, dar şi a operelor din literatura română şi universală. Totul s-a făcut fără plată. După numai un an, în 1920, se înfiinţează la Bucureşti Spitalul de Ochi „Vatra Luminoasă”, unde Adela va fi primul director. Deja faima i se răspândise, iar Casa Regală a României o numeşte oftalmolog oficial al Curţii şi o împuterniceşte să o opereze de cataractă pe Regina Maria.
Operaţia are succes, iar laudele nu mai contenesc să vină, în presa vremii, la adresa doctoriţei Leonida.
Moare la doar 38 de ani
Adela Leonida se stinge din viaţă în anul 1928, la numai 38 de ani, în plină ascensiune profesională. Potrivit presei interbelice, doctoriţa ar fi murit în urma complicaţiilor suferite în urma unei operaţii la ficat. Incidentul avea să producă au adevărat scandal, unii dintre membrii familiei Leonida acuzându-i de neglijenţă pe medicii care au tratat-o. Savantul român Gheorghe Gh. Longinescu spunea despre Adela Leonida că era cel mai de seamă medic al generaţiei ei. „Era înnascută să aline suferinţele bolnavului, prin toată înfăptuirea ei, şi era pregatită, ca puţini alţii, să scape tot ce avem mai scum: vederea. Pentru Adela Leonida Paul a îngriji ochii însemna a lucra ca o artistă la o dantelă fină”, avea să scrie reputatul profesor la scurtă vreme după moartea doctoriţei.
De-a lungul carierei, Adela Leonida (devenită Adela Paul după căsătorie) a efectuat peste 8.000 de operaţii oftalmice, adică peste 500 de intervenţii chirurgicale pe an, ceea ce înseamnă o adevărată performanţă pentru acele vremuri. Cinic cumva, în Galaţiul natal nu există nici măcar cel mai mic semn de recunoaştere la adresa ilustrei doctoriţe. Nicio stradă şi nici măcar un cabinet medical nu poartă numele genialei Adela Leonida.
Surse text:
adevarul.ro/locale/galati/povestea-enigmaticului-sculptor-roman-cioplit-chipul-iisus-rio-janeiro-statuia-mai-mare-simbol-crestinismului-lume-1_55db09baf5eaafab2cde992b/index.htmladevarul.ro/locale/galati/drama-medicului-genial-operat-o-regina-maria-cataracta-murit-doar-38-ani-dintr-o-eroare-medicala-1_55e2f448f5eaafab2c112106/index.html 
