࿐ೀ❁.; prin fereastra străvezie, se cernea un cadru stins, neînsuflețit: niciun umblet
încarnat. ‘Pesemne că benchetul se potoli.’ Cu brațele atârnate, cu ochii plecați, propăși în mezanin. Lumină încăperea. Valiza o desistă în prag; și începu a semui odaia. În final, se așeză pe divan.
