থৣĦғᴛ؟ℬᵉ̶̶ᵃ̶̶ᵘ̶̶ℛᵉ̶ᵍ̶ᵃ̶ʳ̶ᵈ͠ ༈٫ Cu ochii plecați, învoi un interval de liniște. Îi urmări glasul dres
al lui Candice, dospindu-și râsul în spatele pocnetului focului, până îi surprinde privirea și se vexă. „Da? Ți-am scris acum ceva timp că mă întorc…” Se tângui, și, aplecându-se, îi atinge umărul,
