থৣĦғᴛ؟ℬᵉ̶̶ᵃ̶̶ᵘ̶̶ℛᵉ̶ᵍ̶ᵃ̶ʳ̶ᵈ͠ ༈٫ odată ce limpezi prea bine-cunoscutul grai. „Candice...” se bâlbâi,
ridicându-se ca un abajur-pagodă, și azvârli albumul pe podea, zdrobindu-l cu picioarele. „N-nu-i nimic, doar una...” vorbi precipitat, cu pauze patetice, săltându-și gradual și înduioșător chipul.
