☼.:｡☽; Vremea șovăia între senin; câțiva nori de spumă albă cugetau a se ivi. Timpul
zbura; iar aerul se prefăcea în tonuri de cărămiziu. Gura schița o alungire de linie dreaptă; mută, cu ochi sclipind în depărtare. Se uita în zare, absent, parcă așteptând ceva; privirea coborî lent,
