aici să mă întâmpine.” Dă cu piciorul în sacul care se desface lăsând să se rostogolească
din interiorul lui câteva obiecte. Mijește ochii cu o primă intenție de a se apleca să le adune, însă se răzgândește. „E de apreciat efortul. Sunt bătrân deja...” mormăie ca un lunatic de unul singur.