1 MARTIE 2012
Descriere album: Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
Cititi si noutatile de la caietele auxiliare si despre ultimul concurs "Olimpicii cunoasterii."Este inceputa lista.Azi e ultima zi de inscriere.
CITITI "100 DE ZILE DE ACTIVITATE"
MATEMATICA: AUTOR ARGHIRESCU-pag.50 pe carte;
ABECEDAR: de scris pe caiet de scriere 3 randuri "D" si 3 propozitii care sa contina cuvintele "aniversarea","dar" si "povestiri", cuvinte invatate la Abecedar, pag.71, text "Aniversarea".
Sa completeze in "Sa dezlegam tainele abecedarului" pag.38 ex.2 si pag.39 ex.5.
2 MARTIE 2012 [modifică]
Descriere album: ATENTIE: MAINE, VINERI, ORELE SE TERMINA LA ORA 11.15.VA ROG SA VA ANUNTATI INTRE DVS. PENTRU CA NU AM TRIMIS MESAJE SCRISE DECAT CELOR CARE NU AU CALCULATOR.
ENGLEZA: de invatat fisa "JOBS" si cantecul "My dear mother";
ATENTIE: MAINE, VINERI, ORELE SE TERMINA LA ORA 11.15.VA ROG SA VA ANUNTATI INTRE DVS. PENTRU CA NU AM TRIMIS MESAJE SCRISE DECAT CELOR CARE NU AU CALCULATOR.
Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
Cititi si noutatile de la caietele auxiliare .
Cititi si "100 de zile de activitate".
Cititi si informatii noi la rubrica SEDINTE-ASOCIATIA DE PARINTI.
ATENTIE: MAINE, VINERI, ORELE SE TERMINA LA ORA 11.15.VA ROG SA VA ANUNTATI INTRE DVS. PENTRU CA NU AM TRIMIS MESAJE SCRISE DECAT CELOR CARE NU AU CALCULATOR.
ABECEDAR: de citit din Abecedar "Campionul" de la pag.72
de scris pe caietul de dictare o propozitie cu "cartea sa/cartea lui/cartea ei.Ex. "Cartea sa este noua"."Cartea lui (ei) este noua" sau o propozitie cu "Sora sa/lui, ei",sau orice alta propozitie dupa exemplul de mai sus.
de scris pe caietul de scriere 3 randuri cu "I" si "i" ( I de la inghetata) si coloanele si propozitia incercuite din Abecedar -pag.72.
LECTURA:Unitatea de învăţare V : Copilărie, ani frumoşi
1. din folclorul copiilor, Rugăciune pentru părinţi
2. Elena Dragoş, Părinţii mei
3. Elena Farago, Doi fraţi cuminţi
4. Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bunicul
5. Barbu Ştefănescu Delavrancea, Neghiniţă
6. Victor Eftimiu, Fluierul fermecat
Rugăciune pentru părinţi
(din folclorul copiilor)
Doamne, cât este de bine
Când e mama lângă mine,
Doamne, cât este de rău
Când nu-l văd pe tatăl meu.
Tata, mama mă iubesc,
Pentru mine ei trudesc.
Ţine-i, Doamne îndurate,
La mulţi ani cu sănătate.
Fă-le parte tot de bine
Să poarte grijă de mine.
Şi mereu cu harul Tău,
Izbăveşte-i de cel rău.
Doamne, ţine-i fericiţi
Pe părinţii mei iubiţi,
Să mă poată creşte bine,
Să se bucure de mine.
Părinţii mei
Elena Dragoş
Părinţii mei sunt oameni buni
Şi dragi îmi sunt părinţii mei.
Căsuţa noastră cu minuni
Se-ascunde-n umbra unor tei.
E leagănul a trei copii,
Căsuţa albă cu pridvor;
Ne poartă grijă zi de zi
Părinţii noştri iubitori.
Când vom fi mari, de vom pleca
Din locul drag şi cunoscut,
Cinstiţi părinţi, nu vom uita
Că v-aţi trudit şi ne-aţi crescut…
Doi fraţi cuminţi
Elena Farago
Noi suntem doi fraţi, în casă
Şi nu ne certăm deloc,
Şi suntem tăcuţi la masă,
Şi cuminţi în orice loc.
Avem hamuri, cerc şi minge,
Când pe-afară ne jucăm,
Iar când plouă, ori când ninge,
Liniştiţi în casă stăm.
Şi cu jucării frumoase
Ne jucăm tot amândoi,
Pe când mama nostră coase,
Ori citeşte, lângă noi.
Mama noastră ne vorbeşte
Şi ne mângâie duios,
Iară seara ne citeşte
Ori ne spune-un basm frumos.
Şi ne-nvaţă lucruri multe,
Şi frumoase, stând cu noi,
Şi îi place să ne-asculte
Când vorbim noi amândoi…
Şi în gândul nostru-ntruna
Auzim povaţa ei:
- Fiţi cuminţi întotdeauna
Şi fiţi buni, copiii mei!…
Bunicul
de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba... peste toate au nins anii mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
Cine trânti poarta?
- Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!
Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mânele lui "tata-moşu".
- Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?
- Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
- Poi, raţele n-au aripi? de ce nu zboară?
- Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul coprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.
- O, voinicii moşului!...
Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai lumină şi binecuvântare.
- Tată-moşule, da' cocorii un' se duc când se duc?
- În ţara cocorilor.
- În ţara cocorilor?
- Da.
- Dar rândunelile un'se duc când se duc?
- În ţara rândunelilor.
- În ţara rândunelilor?
- Da.
- Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba.
- Dacă ţi-o creşte ţie aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură şi un sticlete.
- Da... hâ... hâ... poi ce fel... şi mie?
Fata se întristă.
Bătrânul o mângâie şi zise băiatului:
- Bine, să prinzi şi pentru tine, să prinzi şi pentru ea.
- Ţie două şi mie două... nu e-aşa, tată-moşule?
- Fireşte, ţie două, lui două şi mie una.
- Vrei şi tu, tată-moşule? întrebă băiatul cu mândrie.
- Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce fericiţi sunt!
Băiatul încălecă pe un genuchi şi fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi cazace, căzăcele, ce caţi noaptea prin argele"...
O femeie uscăţivă intră pe poartă cu două doniţi de apă. Copii tăcură din râs şi bunicul din cântec.
E mama lor şi fata lui.
Cum îl văzu, începu:
- I... tată, şi d-ta... iar îi răzgâi... o să ţi să suie în cap...
Bunicul ridică mâna în sus, aducând deştele ca un preot care binecuvintează, şi zise prelung:
- Lăsaţi pe copii să vie la mine!
- Biiine, tată, biiine... dar ştii... o, bată-i focul de copii!...
Femeia intră în casă.
- Să-i bată norocul şi sănătatea, şopti moşul ca şi cum ar fi mustrat pe cineva, şi sărută în creştetul capului şi pe unul, şi pe altul.
Şi iar începu râsul, şi jocul, şi cântecul.
Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.
Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.
- Partea asta este a mea.
- Şi partea asta, a mea!
- Mustaţa asta este a mea.
- Şi asta, a mea!
La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:
- Pe din două.
Şi copii o şi dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.
- Jumătate mie.
- Şi jumătate mie.
Şi după ce o împărţiră frăţeşte, începu lauda.
Băiatul:
- Mustaţa mea e mai lungă.
Fata:
- Ba a mea e mai lungă!
Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu şi-i împăcă zicându-le:
- Amândouă sunt deopotrivă.
- Ş-a mea, ş-a ei!
- Ş-a mea, ş-a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
- Partea mea e mai frumoasă.
- Ba a mea, că e mai albă!
Bunicul zâmbi.
- Ba a mea, că e mai caldă!
- Ba a mea, că e mai dulce!
- Ba a mea, că nu e ca a ta!
- Ba a mea, că are un ochi mai verde!
- Ba a mea, că are un ochi şi mai verde!
Bunicul abia se ţinea de râs.
- Ba a mea!
- Ba a mea!
Şi băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei.
Fata ţipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi şi trase o palmă în partea băiatului.
Băiatul, cu lacrimile în ochi, sărută partea lui, şi fata, suspinând pe a ei.
Mama lor ieşi pe uşe şi întrebă răstit:
- Ce e asta, vermi neadormiţi!
Obrajii bunicului erau roşii şi calzi. Şi surâzând fericit, răspunse fie-sei:
- Lăsaţi pe copii să vie la mine!
Neghiniţă
de Barbu Ştefănescu Delavrancea
A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. (…..) Gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiaşul ei. Şi unchiaşul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi ţiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănutat şi n-ar fi tuşit câteodată. Ba uneori, ca să-şi mai ţie de urât, tot ea vorbea şi tot ea răspundea. Şi râdea ea de ea, ca şi cum ar fi râs ea de altcineva, înşirând ochiurile pe cârlige.
- Ei, toate se întorc, şi apele se întorc de la Dumnezeu, numai tinereţile ba. Ce nu e la timp, nu mai e niciodată. M-aş mulţumi eu şi cu un prichindel de băiat.
M-aş mulţumi şi c-un copil cât ghemul, numai s-auz în casă „mamă", că mult e pustiu când uşa se închide peste doi bătrâni.
- Da' dacă ar fi mai mic?
- Fie şi mai mic.
Şi bătrâna începu să râză.
- Ce neroadă!
- Ba neroadă, nu glumă!
- Dar dacă ar fi cât un bob de mazăre?
Şi tocmai când da bătrâna capul peste cap de râs, odată tresări că, pe după uşă, s-auzi un glas ascuţit şi înţepat:
- Dar dacă ar fi cât o neghiniţă?
Bătrâna se uită, se uită şi începu să se închine.
- Bine, bine, zise acelaşi glas, văz eu că nu-ţi trebuie copii...
Baba îşi luă inima în dinţi şi zise:
- Ba-mi trebuie... da' unde eşti... cine eşti?
- Cine sunt ? Neghiniţă, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrunz în urechile oamenilor şi-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ş-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ţi trece prin minte...
- Ei, aş! Ce mi-a trecut? Nimic!
- Nu e adevărat, răspunse Neghiniţă râzând, omul spune mai puţin decât gândeşte. Dacă nu-ţi şopteam eu că copacul uscat nu mai dă de la rădăcină, cine ştie ceai mai fi spus...
Baba se făcu ca para focului.
- Zău aşa... nu te ruşina, mamă, nu zău... Aşa e omul. Când e mic face nebunii fiindcă e mic; când e la tinereţe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrâneţe se gândeşte la nebunii fiindcă nu le poate face...
Bătrâna pierdu sfiala şi răbdarea şi se răsti cât putu:
- Neghiniţă, ci tacă-ţi gura şi vin să te văz!
Şi pe loc s-auzi un ţâşt ca de lăcustă şi un bâzâit ca de albină. Bătrâna simţi pe mână o picătură caldă.
- Iacătă-mă şi pe mine!...
Biata femeie făcu nişte ochi mari cât toate zilele şi se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult. Neghiniţă era frumos ca o piatră scumpă; şi era mic cât o neghină; şi avea nişte ochişori ca două scântei albastre, şi nişte mâini şi picioruşe ca nişte firişoare de păianjăn. Bătrâna dădu să-1 sărute. Neghiniţă, ţâşti pe nas, ţâşti iar pe mână!
- Încet, mamă, încet, că mă striveşti, zise Neghiniţă.
- Să te sărut, că-mi umpluşi casa cu dragoste când îmi ziseşi mamă.
- Încet, să nu mă sorbi.
Îl sărută.
- Cum mănânci tu, Neghiniţă al maichii?
- Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărăteşti fără să ştie nimeni. Şi ce-am mai râs când ceilalţi tremurau înaintea împăraţilor, iar eu mă plimbam prin urechile lor şi le aflam gândul.
- Bine o fi de ei, Neghiniţă mamă...
- Aş, binele focului! Săracii mor de foame, iar ei mor de mâncare. De săraci e rău că n-au cui să poruncească, şi de ei e rău că trebuie să porunceaşcă la mulţi. Pe ceilalţi oameni când îi minţi te ia de guler şi te judecă judecată dreaptă; pe ei îi minţi şi dau din cap; ba şi mai şi: ei ştiu că-i minţi, şi tac, şi înghit, şi n-au ce face, ca să nu se strice trebile împărăţiei.
- Da' bine, Neghiniţă, ţie-ţi trebuie un an ca să umbli cât altul umblă într-o zi.
- Da? Ei, nu e aşa deloc. Eu mă las pe-o adiere şi plutesc ca pe apă, şi mă mlădii pe apa vântului ca pe valurile mării. Ba uneori întrec rândunelile ca o săgeată de argint.
- Ce bucurie pe unchiaşul meu, zise bătrâna, când o afla că are şi el un copil.
Diseară o să se îmbete de bucurie.
- Ba e vorbă, răspunse Neghiniţă, eu vreau să văd pe tata acuşi-acuşic!
Şi bătrâna, când auzi cuvântul tată, se bucură de bucuria moşului şi îi zise:
- Aria moşului este cât vezi cu ochiul de departe, pusă p-un deal mare şi întins. Unde-i vedea şase cai murgi treierând grâu, acolo să te opreşti, că dai peste unchiaşul babei.
- Iaca, plec.
Cum îi deschise uşa, Neghiniţă se aruncă, cu mâinile întinse şi cu picioruşele deschise, într-o undă de adiere. Şi se făcu nevăzut, ca un strop de lumină. Pe drum întâlni o cireada de vaci. De minunici ce era, se dete afund într-o urmă de vacă şi începu să strige:
- Măi văcari, măi, veniţi de mă scoateţi din inima pământului, că vă fac pe voia gândului! Văcarii se luară după glas, până deteră peste Neghiniţă. Unul, mai rău şi mai prost dintre ei vru să-1 strivească şi-şi repezi călcâiul. Neghiniţă ţâşni, şi sări alăturea, iar văcarul, lovind cu sete pământul, îşi scrânti piciorul şi începu să se vaiete. Ceilalţi începură cu măciuca şi, cum izbeau, rămâneau cu jumătatea în mână, iar ailaltă se ducea zbârnâind.
- Să nu vă păziţi vacile, cum vă păziţi minţile. Cruce lată, minte întunecată, urechi de văcar, urechi de măgar! le zise Neghiniţă, şi se dădu vântului.
Ajunse la unchiaş. I se sui pe nas, ca să-1 vază mai bine. Unchiaşul se bucură, dar nu ca baba, iar Neghiniţă se întristă. Dar ca să s-arate grozav, zise unchiaşului:
- Nu căta că-s mititel. Calul nu e mai mare ca copilul? şi-1 încalecă copilul. Bivolul nu e mai mare ca omul? şi-1 înjugă omul. Munţii nu-s mai mari ca oile? şi-i pasc turmele. Pământul nu e mai mare ca fierul plugului? şi-1 despică fierul plugului. Codrul nu e mai mare ca un topor? şi-1 culcă toporul la pământ. Tu nu eşti mai mare ca mine? şi te-au ostenit murgii în arie. Ia să vezi cum îi dau eu la arie, fără bici, fără nimic.
Unchiaşul, minunat, îl duse la arie. Cum ajunse, Neghiniţă sări p-un cal şi începu să strige: „Hi, hăi, hi, hăi!" Ciupeşte pe unul, ciupeşte pe altul, caii începură să fugă, dar ce fugă, parc-ar fi avut douăzeci de bice pe şalele lor. Şi cum se crucea moşul, iacă şi un negustor care trecea la scaunul împărăţiei.
- Moşule, îi zise negustorul, cine mână caii aşa de grozav, că eu auz „hi-hăi, hi-hăi" şi nu văz pe nimeni!...
- Ei, tată, răspunse bătrânul, m-a dăruit Dumnezeu cu un copil ca o neghină, da' cu mintea cât zece ca mine şi ca d-ta.
Neghiniţă opri caii şi sări în palma unchiaşului. Cum îl văzu negustorul, se gândi să ducă împăratului aşa minune.
- Moşule, zise negustorul, îţi dau o pungă de bani pe el.
Neghiniţă, sfâr, în urechea moşului şi îi şopti ce să vorbească. Şi moşul zise, crezând că de la el zice:
- Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpărat vrun suflet p-o pungă de bani?
- Îţi dau... două.
Şi iar moşul, după Neghiniţă:
- Două pungi... pentru un suflet?
- Îţi dau... zece.
Moşul îngălbeni şi zise iar dupe şoapta lui Neghiniţă:
- Sufletele se dăruiesc Domnului şi se vând Necuratului.
- Îţi dau... douăzeci!
Şi moşul, călcând în gura lăcomiei, tăcu, cu toate şoaptele bietului Neghiniţă. Neghiniţă văzu lăcomia, da' tot el şopti moşului: „Fie!" Şi moşul zise:
- Fie!
Bătu palma cu negustorul. Tocmeala se făcuse. Negustorul plăti şi luă pe Neghiniţă, vândut de bunăvoie. Negustorul plecă. Neghiniţă strigă moşului:
- Moşule, moşule, ai fost să n-ai copii, iar biată baba, da!
Împăratul era la mare şi la greu sfat cu toţi cărturarii, că bântuia seceta şi molima. Şi dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniţă, împăratul rămase înmărmurit, învăţaţii împărăţiei căscară ochii mari şi se traseră de bărbile lungi.
- Nu se poate, Măria-ta, aşa ceva nu scrie la carte.
- Ba se poate, zise Neghiniţă, sărind pe masa sfatului, că multe se pot şi nu stau în cărţi; şi mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei.
Şi după ce se minunară cât se minunară, începu sfatul. Neghiniţă se sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creştetul capului, şi d-acolo zise râzând:
- Învaţă, Măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari.
Împaratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse:
- Aşa e, Neghiniţă, aşa e.
Iar cărturarii îşi deteră ghes pe sub masă şi plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniţă o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur şi împodobită cu pietre scumpe. Neghiniţă rămase la sfat şi se pierdu din ochii tuturora, numai ca să se ţie de năzdrăvănii. Şi, încet-încet, pâşi-pâşi, până intră în urechea învăţatului care caută în stele cu ocheanele. Acolo ascultă, ce ascultă, şi înţelese că acest vestit cărturar, în loc să se gândească la sfat, se gândea că împăratul are nasul cam mare. Se duse binişor şi intră în urechea cărturarului care zicea că ştie măruntaiele omului şi leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci că-i plăcea inelul împăratului. Aşa află, pe rând, că unul se gândea la o cocoană frumoasă, că altul se gândea cam ce linguşeală să cârpească împăratului, altul că ce n-ar da el pentru o sticlă de vin, altul că bine e să fii împărat, altul că împăratul e om ca toţi oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele şi întrebările împăratului.
Neghiniţă, cum află gândul tuturora, zbughi în urechea împăratului şi îi şopti tot, din fir până în aţă. Împăratul, crezând că singur, el de la el, a citit în mintea lor, se mânie foc şi le zise:
- Ei, tu care cauţi în stele, ţi-ai făcut ochii ochean şi-mi vezi nasul cal un buştean. Astfel ţi-e gândul la sfatul domnesc? Cărturarul se cutremură şi dădu în genunchi, cerând iertare.
- Tu, se răsti împăratul către doftor, dacă ai avea inelul meu, ai omori mai puţini oameni?
Doftorul se cutremură şi dădu şi el în genunchi.
- Tu, zise împăratul necăjit ălorlalţi, te gândeşti la secături şi nu vezi că eşti cu un picior în groapă; tu îţi pregăteşti limba ca să mă minţi; tu crezi că într-o sticlă cu vin este mai mult duh decât în capul meu; tu nu ştii că un învăţat pe scaunul domniei ar face mai multe boroboaţe ca un neghiob; tu te pricepi că împăratul e om ca toţi oamenii, da' nu te gândeşti că învăţaţii sunt ca neoamenii; iar tu abia te ţii să nu caşti o gură cât să înghiţi împărăţia toată; numai ţie ţi-e mintea la sfatul domnesc.
Cu toţi căzură în genunchi.
- Acum ce să le fac, zise împăratul mânios, să le tai capul?
Cărturarii muriră şi înviară, iar Neghiniţă, care se suise în creştetul împăratului:
- Ferit-a Dumnezeu, Măria-ta, fără învăţaţi cine să mintă lumea?
- Să nu fie decât adevărul pe lume!
- Ferit-a Dumnezeu! Ce-ai face, chiar Măria-ta, fără minciună? Apoi Măria-ta ţi-ai făcut socoteala vieţii? Mai multe ceasuri ai mâncat, ai dormit, ai vânat, ţi-ai socotit cazanele cu bani, ai petrecut ba cu luminăţia-sa împărăteasa, ba şi fără ea, decât te-ai necăjit cu treburilele şi cu nevoile împărăţiei. Cum ai sta Măria-ta pe scaunul lumii când lumea ar afla adevărul?
Împăratul zâmbi, cu ciudă, nu e vorbă, dar zâmbi ca să dreagă treaba şi îi iertă pe toţi. Văzând însă că cel din urmă cărturar, care se gândise la sfat, tremura mereu, îi zise:
- Ei, dar tu, cel mai cuminte, de ce tremuri?
- Măria-ta, zise bietul bătrân, mai bine să spui şi eu decât să afli Măria-ta. Iacă, socotesc că nu ştiu nimic şi tot mă gândesc că mi-e leafa prea mică.
Împăratul râse cu poftă şi-i făgădui o leafă mai mare, apoi sparse sfatul cărturarilor şi plecă cu Neghiniţă în creştetul capului, nedumirit de cum ghicise gândurile tuturora.
Împărăteasa şi coconii ei, văzând pe Neghiniţă, se minunară, dar, când aflară că împăratul, la vreme de bătrâneţe, ghiceşte gândurile oamenilor, se cruciră şi tot nu le venea să crează.
- Împărate, zise împărăteasa, zău aşa, ghiceşte-mi şi mie un gând.
- Să vedem, răspunse împăratul, împărăteasa se gândi şi începu să râză... Neghiniţă o zbughise în urechea împărătesei şi-i aflase gândul: „Că ce bine-ar fi să mai fie o dată împăratul tânăr!" Şi într-o clipă intră în urechea dreaptă a împăratului, şi şopa-şopa-şopa. împăratul pace! împărăteasa râdea şi zicea:
- Vezi că nu ghiceşti? vezi?
Pasămite, împăratul era cam tare de urechea dreaptă. Neghiniţă înţelese, şi ţâşni în urechea stângă, şi iar şopa-şopa. Împăratul se lumină la faţă, dădu din cap, râse cu hohote şi zise:
- Ei... împărăteasă, împărăteasă... da' tot muiere! De, bine, te gândişi tu, da' nu se poate...
Împărăteasa se ruşină, plecă ochii în jos şi se gândi: „Dar dacă o ghici şi la ce m-oi fi gândit înainte, intru în pământ! De câte or n-am dat dracului sfaturile împărăţiei când nu se mai isprăveau până după miezul nopţii".
În sfârşit, ce-i veni lui Neghiniţă, vru să rază şi de împărat; şi îşi zise într-o bună dimineaţă: „Vezi ce e omul! Spune-i orice, spune-i mereu acelaşi lucru... omul crede, că omul e prost. Ce nu crede întăi crede mai pe urmă. Am să-i fac una şi bună împăratului, să-1 las fără sfetnicii cei credincioşi şi să-1 încurc cu nebunii." Împăratul, de umbla în fruntea oştilor, de sta la sfat mare, de se culca, de se scula, de mânca, de-şi mângâia coconii, un gând nu-1 mai slăbea: „Nu vezi, omul lui Dumnezeu, că ţi-au îmbătrânit sfetnicii şi împărăţia merge rău?" Pasămite, Neghiniţă îi intrase într-o ureche. Azi aşa, mâine aşa, până nu mai avu încotro. Sparse sfatul cel vechi şi chemă altul nou. Tot unu' şi unu'! Cum veniră, cum aruncară pe bietul împărat din scaunul neamului lui...
- Acu să-1 vedem! zise împieliţatul de Neghiniţă.
Împăratul ieşi plângând din cetate. Neghiniţă, sus pe umărul lui.
- De ce plângi, Măria-ta? ţine-ţi firea, nu fi muiere.
- Ei, ei, Neghiniţă, cum să nu plâng?! Unde mi-e toiagul împărătesc?
- Taci, Măria-ta! Ia taie un corn şi fă-ţi, colea, o cârje. Buzduganul e greu la bătrâneţe, te doboară. Cârja te sprijină.
- Ei, ei, Neghiniţă, unde mi-e scaunul împărătesc pe care au stat atâţia moşi-strămoşi ai mei?
- Taci, Măria-ta! întinde-te colea, pe fânul înflorit şi moale, şi să-mi spui drept care e mai dulce la oase? Scaunul cu scumpetea, sau fânul cu frumuseţea?
- I, i, Neghiniţă, unde mi-e coroana cu stemele şi cu luminile?
- Taci, Măria-ta! Pune foaie lată de lipan pe dasupra pletelor albe şi spune-mi drept, care e mai uşoară, coroana cu grijile sau lipanul cu umbrele?
- Aşa o fi, Neghiniţă, mai zise împăratul, oftând tocmai din băierile inimii, aşa o fi, se potriveşte ş-aşa, fiindcă ştii tu să le potriveşti, dar când mă gândesc în ce slavă eram ieri... îmi vine să scald tot pământul cu lacrimile mele!
- Taci, Măria-ta! Adică ce slăvire? Toată viaţa, ba războaie, ba sfaturi, ba taie capul unuia, ba întinde la bice pe altul, ba citeşte jelbile, ba ascultă păsurile, ba câte şi mai câte, şi mai multe fără să vrei decât pe vrute. Mărire să fi fost asta? Dar ia gândeşte-te, Măria-ta, că un supus era supusul Măriei-tale ş-avea un stăpân, iar Măria-ta, purtând grija tuturora, erai sluga tuturora. Vezi, d-aia Măria-ta ai fost cel mai slugă, cel mai nevolnic din toată împărăţia. Curată socoteală: erai împărat, nu om; acum eşti om, nu împărat. Şi eşti mai mare, că unde-ţi spune gândul, acolo te duc picioarele. Ş-apoi, cine ştie? Socoteşti, Măria-ta, că boierii pot ceva fără prostime? Să ceară prostimea pe vechiul lor împărat... şi să vezi Măria-ta...
Se mai îmbună împăratul la cuvântul lui Neghiniţă şi se duse, în cruciş şi în curmeziş, în toată împărăţia, c-o foaie de lipan pe cap şi sprijinit p-o cârjă de corn. Şi de ce vedea se minuna şi întreba pe Neghiniţă:
- Neghiniţă, de ce-1 bat pe ăla, de răcneşte ca din gură de şarpe?
- Fiindcă împăratul e surd şi n-aude, răspunse Neghiniţă.
- Neghiniţă, de ce-or fi atâţia oameni goi şi desculţi?
- Fiindcă împăratul e orb şi nu vede.
- Neghiniţă, de ce bătrânul ăla s-o fi muncind să roază o cojiţă uscată?
- Fiindcă împăratul mănâncă prea mult.
- Neghiniţă, de ce-o munci unii şi noaptea, de dau pe brânci?
- Ca să doarmă împăratul şi ziua, de i-o veni poftă.
- Neghiniţă, atunci de ce să vie pe scaunul meu un împărat şi surd, şi orb, şi lacom, şi somnoros?
- Ei, 'poi, înainte d-a fi împărat, vedea, auzea, muncea, era cumpătat la mâncare şi la băutură.
Bietul pribeag stătu pe gânduri, în mijlocul unui oraş mare, mare şi zise:
- I, i, Neghiniţă, mult cuvânt ai! Acum s-ajung împărat, şi aş şti eu să fac cum e bine.
Şi, ca din senin, abia sfârşise vorba de pe urmă, ş-auzi o gălăgie, un vaiet, o duduitură, că parcă se cutremura pământul. Când colo, ce să fie? Ştafetă mare. Nişte voinici, cu suliţi lungi, aducea vestea că norodul a băgat la dubă pe împăratul ăl nou, cu sfetnici cu tot, şi că cheamă iarăşi pe adevăratul împărat.
Cum auzi bătrânul, zise voinicilor:
- Staţi, că eu sunt!
Şi-1 cunoscură toţi, şi îi deteră în genunchi. Iar Neghiniţă, de colo, de pe umăr:
- Măria-ta, mai vezi, mai auzi, or ţi s-a făcut foame şi-ţi vine să dormi?
La toate vine rândul, după cum se întoarce roata, că d-aia e roată, să se întoarcă, iar nu să stea locului. Şi-i veni rândul şi lui Neghiniţă, gândul lumii.
Într-o zi vru să glumească cu împăratul, să mai facă vro drăcie. Îi intră în urechea dreaptă, crezând că e în a stângă. Cu stânga n-auzea deloc. „Nu face nimic. Mi-e lene să mă mut, se gândi Neghiniţă. În loc să şoptesc, voi striga." Şi începu să strige din toate puterile în urechea cu care împăratul auzea de minune.
- Un împărat dacă n-a şti el de la el adevărul, nu-1 mai află de la nimeni!
Împăratul, auzind acest glas tare în fundul urechii, îi zvâcni inima şi-şi trase o palmă cât putu peste ureche, zicând:
- Iii, să ştii că ce credeam eu că-mi trece prin minte era numai în ureche!
Şi când îţi scutură urechea în podul palmei... Neghiniţă căzu leşinat...
- Tu mi-ai fost? Tu m-ai făcut să caz din scaunul împărăţiei? Bine! Am eu ac de cojocul tău!
Împăratul, înfuriat, porunci să-1 lege de gât cu un fir lung de mătase şi-1 coborî de-1 înecă în puţul din curtea domnească.
Aşa sfârşi bietul Neghiniţă.
Fluierul fermecat
Victor Eftimiu
Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori, prin isteţimea lui scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile satului din ghearele unor lupi. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.
—Sunt cioban, trebuie să-mi păzesc turma. Asta ştiu !... şi nu-l biruia nimeni.
Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care vede şi răsplăteşte pe cei ce se poartă voiniceşte l-a chemat la el în peşteră, şi l-a poftit să-şi aleagă tot ce va dori din bogăţiile adunate acolo. Tudorel se hotărî să ia doar un fluier.
—Să-mi trăieşti, băiatul moşului ! i-a răspuns vrăjitorul cel bun. N-ai vrut nici straie scumpe, nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta, pe care l-a făurit un meşter din vechime, nu numai că-ţi va ţine de urât, dar prin el vei putea îmblânzi fiarele. Păstrează-l sănătos, dragul meu, şi s-auzim de bine!
A doua zi, plecând cu oile, Tudorel se aşeză pe un dâmb şi începu să-i zică din fluier. Mare-i fu bucuria când văzu că mioarele se opresc din păşunat şi încep să joace. Culaie, berbecul cel mare, cu coarnele întoarse, se pusese şi el pe ţopăit, parc-ar fi fost cel mai straşnic dănţuitor. Clopotul de la gât îi suna. Măgăruşul turmei juca şi el, când pe trei picioare, făcând rotogoale drăgălaşe în văzduh cu piciorul drept, când ridicat pe două picioare, ca oamenii. Cât despre Ursu, dulăul, nu numai că sărea, dar se dădea şi peste cap.
Cântă el Tudorel ce cântă; mioarele, berbecul, măgăruşul şi dulăii jucară, până când zise ciobănaşul:
— Acum destul ! Dac-om sta să ţopăim toată ziua, apoi flămânziţi şi vă uscaţi şi se supără satul pe mine că vă ţin nemâncate.
Într-o zi, o haită de lupi se repezi la stâna lui Tudorel. Spaima intră în bietele oi. Văzând acea năvală de sălbăticiuni, Tudorel duse fluierul la gură şi începu să cânte. Şi ce să vezi? Unui câte unul, lupii se astâmpărau, începeau să ridice câte un picior uşor, uşurel şi se porneau pe dănţuit. Apoi câte un lup se apropia de o mioară, îşi lăsa capul în jos de trei ori înclinându-se, şi o poftea la joc. Douăzeci de perechi se-nvârteau în jurul ciobănaşului, care-i zicea de zor din fluieraşul lui de soc. A intrat în horă Ursu, dulăul, prinzându-se în braţe cu starostele lupilor; au făcut frăţie amândoi, s-au pupat în bot, cu ochii plini de lacrimile prieteniei, legându-se să nu se mai prigonească unul pe celălalt, cât vor trăi!
Dar tot sărind şi învârtindu-se lupii osteniră. Mai-marele lor se apropie, jucând şi el mereu şi-i vorbi lui Tudorel aşa :
—Ciobănaşule dragă, mai lasă-l încolo de fluier, că nu mai putem ! După ce suntem flămânzi ne mai flâmânzeşti şi dumneata, punându-ne să ţopăim într-una!
—Eu, răspunse băiatul, nu mă opresc din cântat până nu vă cărăbăniţi ! Dacă mă opresc, sunteţi în stare să vă repeziţi la oi şi să le mâncaţi.
—Pe cuvântul meu de onoare că nu facem una ca asta, plecăm pe ici încolo! răspunse celălalt şi făcu semn lupilor să-l urmeze. Cu mare părere de rău îşi lăsară cumetrii drăgălaşele cumetre! După ce le-au jucat, mare poftă ar fi avut să le mângâie puţin cu colţii! Dar n-avură încotro şi se depărtară, pierind în desimea codrului. Şi numai după ce n-a mai rămas nici urmă de lup prin partea locului, Tudorel îşi opri cântarea, odihnind astfel şi oile, care începură să pască mărunt şi repede, de foame ce le era.
...Povestea cu fluierul vrăjit ajunse şi la urechile împăratului.
— Dacă a putut acel fluier să stăpânească haita de lupi, cum n-ar veni de hac şi vrăjmaşilor mei ? îşi zicea stăpânitorul ţării. Trimise deci împăratul câţiva soli la ciobănaş să-i ceară fluierul. Dar Tudorel, nici gând să-l dea.
A doua zi, chiar împăratul veni să-i ceară lui Tudorel fluierul fermecat.
— Eu sunt chiar împăratul acestei ţări. Cum ai îndrăznit să te împotriveşti poruncilor mele?
—Dar ce-am făcut?
—Ţi-am trimis oameni cu daruri, cu haine scumpe şi cu tot felul de bunătăţi, galbeni mulţi, ţi-am trimis şi tu nici gînd să-mi dai fluierul, pe care văd că-l ţii la brâu.
—N-am ce face cu ele. Eu atâta am, fluierul !
—Fluierul acesta are puteri de care tu nu eşti vrednic ! îi strigă craiul mânios. De aceea zic, băiete, dă-mi-l de bună voie şi eu te voi răsplăti cum nici nu gândeşti; te voi duce la curtea mea să te cresc, să-ţi dau învăţătură şi să facă din tine un curtean de vază.
— Eu din ce sunt nu vreau să mă schimb! răspunse Tudorel.
Atunci lacom, împăratul înşfacă jucăria ciobănaşului. Ochii îi luceau de bucurie la gândul că acum nu-l va mai birui nimeni! Nimeni nu va mai îndrăzni să-i calce hotarele, ba va porni el însuşi să cucerească şi să prade împărăţia altora! Porni voios, cu tot alaiul după el. Dar Tudorel, supărat foc, alerga pe lângă calul lui, cerându-i fluierul. Scos din fire, împăratul porunci oştenilor să-l arunce în beciul cel mai adanc.
Ei, dar în vremea aceasta, ostile vrăjmaşe năpădiră pământul ţării şi prădau toate în calea lor. În fruntea armiilor, împăratul porni să le înfrunte şi să nimicească pe duşmani. Mândru nevoie, călare pe armăsarul împopoţonat, craiul tot sufla în fluierul fermecat, aşteptând să se întâmple minunea, dar degeaba! Oştilor puţin le păsa de jucăria aceea neputincioasă din mâna lui! Ba, dimpotrivă, împăratul fu înconjurat de duşmani, care parcă ieşiseră din pământ! Cât ai clipi din ochi, se pomeni legat, straja lui împrăştiată şi el robit vrăjmaşului.
Fluierul căzu la pământ şi, de bună seamă, l-ar fi sfărâmat copitele cailor, dacă un sfetnic înţelept nu l-ar fi ridicat cu grijă. Mare prăpăd ar fi fost pe ţară, dacă sfetnicul cel înţelept nu s-ar fi gândit să se repeadă la palat, să-l scoată pe Tudorel din adâncimea beciului şi să-l ducă pe câmpul de bătaie, rugându-l să cânte din fluierul fermecat. Şi când începu Tudorel să cânte din fluier, oştile duşmane îşi aruncară paloşele şi buzduganele şi începură să joace. Jucau şi ţopăiau de zor. Se ţineau după el, tot dănţuind şi părăseau de-a-ndărătelea pământurile cucerite atâta de uşor.
Şi ciobănaşul nostru nu s-a lăsat până nu i-a dus dincolo de hotarele ţării, cu împăratul cel hapsân cu tot.
5 MARTIE 2012
Descriere album: CITITI "GHIRLANDE DE PRIMAVARA"
Va rog sa va alegeti un personaj de poveste de la rubrica "Carnavalul povestilor".
CITITI LA RUBRICA CAIETE AUXILIARE , 100 DE ZILE DE ACTIVITATE SI SEDINTE ASOCIATIA DE PARINTI.
CUNOASTEREA MEDIULUI-Fisa Vara; de aranjat (capsat) pe capitole Mapa Cunoasterea Mediului.
MUZICA: Cantece-"Iarna sa te duci cu bine",
"Vina, vine primavara", "Martisoare, martisoare".
MATEMATICA:AUTOR ARGHIRESCU-pag.52 si 53 ex.12,13,14,15,19 pe caiet si ex.11,16,17,18 pe carte.
MATEMATICĂ
Noţiuni cu care vom lucra până la sfârşitul anului :
- GIMNASTICA MINŢII(EXERCIŢII DE CALCUL ORAL ŞI SCRIS) :
I
19-5; 20+10;18+0;23+3; 50-40; 88-23; 13+60;………….
Număraţi din 2 în 2 ; din 5 în 5; din 3 în 3 crescător şi descrescător de la ….
până la…..;
Aflaţi suma numerelor 16 şi 3; 20 şi 8; 41 şi 30 ; 64 şi 15;…….
Aflaţi diferenţa numerelor 25 şi 5; 80 şi 70; 39 şi 30; 44 şi 22;…..
Care sunt vecinii lui 9 ? Aflaţi suma sau diferenţa dintre vecinii lui.
Cum se numesc numerele care se adună ?
Cum se numesc numerele care se scad ?
Cum se numeşte numărul din care scădem ?
Cum se numeşte numărul pe care îl scădem ?
Cum se numeşte rezultatul adunării ? Dar al scăderii ?
Ce operaţie indică ( la ce ne gândim) când ni se cere:
măriţi cu …… ; micşoraţi cu…… ;mai mult cu……; mai puţin cu …….
Află numărul cu 2 , 5 , 10…….. mai mare / mai mic cu decât 4, 9, 16,………
Legătura dintre adunare şi scădere(proba adunării şi scăderii) :
12 + 10 = 22 60- 40= 20
10 +12 = 22 60- 20= 40
22 – 10 = 12 20+ 40= 60
22 – 12 =10 40+ 20= 60
II
- Care este succesorul lui 10; 15;27;69; 99;………………..?
- Care este predecesorul lui 40; 35; 74;…………………….?
- Care este răsturnatul lui 23; 51; 48;……………………….
- Cu cât este mai mare 15 faţă de 5 ; 20 faţă de 10; 59 faţă de 9;…….?
- Cu cât este mai mic 20 faţă de 100 ?.............................
- Cât să adun la 12 ca să obţin 20? …..la 24 ca să obţin 29?...........
- Din cine să scad 10 ca să ramân cu 20? 4 ca să ramân cu 16?........
- Dublaţi numărul 2;3;4;5; 10;20;12; 13;…….44;33;21;……….
- Aflaţi triplul lui 1; 2;3;5; 10; 20;30; …………
- Câte zile are săptămâna? (7 zile)
- Care sunt acestea ?(luni, marţi,…………);
- Daca azi e luni , ce zi va fi poimâine ?
- Daca azi e miercuri , ce zi a fost ieri ? Alaltăieri ?..........
- Compunere de probleme pe bază de exerciţii date ( exemple potrivite anotimpului în care ne aflăm, din viaţa de şcolar, din lumea plantelor , animalelor): 14 +6 = ….sau 24 – 4 =…..
Ex: Într-o clasă sunt 14 fete , iar băieţi cu 6 mai mulţi .
Câţi băieţi sunt ?
Câte fete şi băieţi sunt în total ?
- Restul scăderii lui 10 din 17 este ……..;
- Suma adunării lui 5 cu 15 este…….
FFFF IMPORTANT !!!! Aşezarea unităţi la unităţi şi zeci la zeci (scrierea coloanelor) !!!!!!!
NOTĂ :
Aceste tipuri de exerciţii vor fi valabile şi în clasele următoare , doar că vor fi numere mai mari de 100 şi de asemenea vor fi şi cu trecere peste ordin , deocamdata rezolvăm doar exerciţii şi probleme cu numere de la 0 la 100 , fără trecere peste ordin .
Am trimis această fişă părinţilor care doresc să cunoască ce tipuri de exerciţii lucrăm în clasă( care sunt cerinţele) .
DE INVATAT UNA DIN POEZIILE:
Rugăciune pentru părinţi
(din folclorul copiilor)
Doamne, cât este de bine
Când e mama lângă mine,
Doamne, cât este de rău
Când nu-l văd pe tatăl meu.
Tata, mama mă iubesc,
Pentru mine ei trudesc.
Ţine-i, Doamne îndurate,
La mulţi ani cu sănătate.
Fă-le parte tot de bine
Să poarte grijă de mine.
Şi mereu cu harul Tău,
Izbăveşte-i de cel rău.
Doamne, ţine-i fericiţi
Pe părinţii mei iubiţi,
Să mă poată creşte bine,
Să se bucure de mine.
Părinţii mei
Elena Dragoş
Părinţii mei sunt oameni buni
Şi dragi îmi sunt părinţii mei.
Căsuţa noastră cu minuni
Se-ascunde-n umbra unor tei.
E leagănul a trei copii,
Căsuţa albă cu pridvor;
Ne poartă grijă zi de zi
Părinţii noştri iubitori.
Când vom fi mari, de vom pleca
Din locul drag şi cunoscut,
Cinstiţi părinţi, nu vom uita
Că v-aţi trudit şi ne-aţi crescut…
Doi fraţi cuminţi
Elena Farago
Noi suntem doi fraţi, în casă
Şi nu ne certăm deloc,
Şi suntem tăcuţi la masă,
Şi cuminţi în orice loc.
Avem hamuri, cerc şi minge,
Când pe-afară ne jucăm,
Iar când plouă, ori când ninge,
Liniştiţi în casă stăm.
Şi cu jucării frumoase
Ne jucăm tot amândoi,
Pe când mama nostră coase,
Ori citeşte, lângă noi.
Mama noastră ne vorbeşte
Şi ne mângâie duios,
Iară seara ne citeşte
Ori ne spune-un basm frumos.
Şi ne-nvaţă lucruri multe,
Şi frumoase, stând cu noi,
Şi îi place să ne-asculte
Când vorbim noi amândoi…
Şi în gândul nostru-ntruna
Auzim povaţa ei:
- Fiţi cuminţi întotdeauna
Şi fiţi buni, copiii mei!…
6 MARTIE 2012
Descriere album: CITITI "GHIRLANDE DE PRIMAVARA"-Pentru cei care nu au imprimanta voi lasa in clasa mai multe cartoane imprimate cu desene pentru multiplicat la xerox sau decupat.
ABECEDAR:de scris pe caietul de dictare din manual, pag.73 propozitiile incercuite dupa modelul lucrat in clasa.Daca stiti ca mai au si altceva la abecedar ca tema, va rog sa completati.
A VENIT ALT NUMAR AL REVISTEI "GAZETA MATEMATICA". CINE DORESTE, MAI SUNT 8 REVISTE.PRET 7 LEI.
MATEMATICA:autor ARGHIRESCU-PAG.54 EX.3,4,5 pe caiet si pag.55 ex.3 pe caiet.
7 MARTIE 2012
Descriere album: CITITI "GHIRLANDE DE PRIMAVARA"-Pentru cei care nu au imprimanta voi lasa in clasa mai multe cartoane imprimate cu desene pentru multiplicat la xerox sau decupat.
LA RUBRICA "EUROJUNIOR 2011" AM PUS POZA CU CASTIGATORII DIN SCOALA.
ABECEDAR:De terminat scris si citit textul "Orasul meu" din Caietul elevului-pag.61;
De scris pe caietul de scriere 3 randuri "s" (s de la sarpe) + 3 cuvinte -sarpe,cos,peste-eu spun una , tu spui multe; de scris o propozitie cu "scoala sa, scoala lui, scoala ei";
De scris "Eu am doua .....(mii,linii...cuvant cu doi de i).
MATEMATICA: Autor Arghirescu-pag.56 ex.1,2-pe carte si ex.3,4,5,6 pe caiet.
GAZETA MATEMATICA este la dna. invatatoare.
8 MARTIE 2012
Descriere album: CITITI "GHIRLANDE DE PRIMAVARA"
PENTRU TOATE FEMEILE SI MAMELE CA NOI:
www.youtube.com/watch?v=oZGE-Y1C_nk&feature=related-MICHAEL BOLTON-WHEN A MAN LOVE A WOMAN
www.youtube.com/watch?v=2sIahu-9e50-TALISMAN-CANTEC PENTRU MAMA
ANUNT:MARTI, 13 MARTIE, ORA 18.00 ESTE SEDINTA CU PARINTII LA SCOALA.
ABECEDAR:"S" de citit "Stirile" din manual , pag.75
de scris: din "Sa dezlegam tainele abecedarului", pag.49 ex.3 si 4 pe carte si pag.51 ex.7 pe caietul galben de scriere;de scris pe caietul de scriere 3 randuri cu "S" (S de la sarpe).
NOTA: Daca au invatat lectia "Stirile" mai pot citi suplimentar din "Sa dezlegam tainele abecedarului" pag.50 ex.5 si "Citeste si afla mai mult".
MATEMATICA: autor Arghirescu-pag.57 ex.7,8,9 pe caiet si ex.10,11,12,13,14 pe carte.
9 MARTIE 2012
Descriere album: ANUNT:MARTI, 13 MARTIE, ORA 18.00 ESTE SEDINTA CU PARINTII LA SCOALA.
ABECEDAR:Lectia "Romania";De terminat pe caietul mare galben la pag.63;De scris pe caietul de scriere 4 randuri-2 cu a si 2 cu A(a si A de la Romania); de scris din "Sa dezlegam tainele abecedarului" de la pag.52 ex.3-pe carte,pag.53 ex.5 pe carte si ex.6 astfel: 2 intrebari cu raspuns pe caietul de scriere si alte 2 intrebari cu raspuns pe caietul de dictare din acelasi ex.6 de la pag.53.
ENGLEZA:
www.youtube.com/watch?v=26Z6CnkEKtY "The farmer's in the Den" (e un cantec pe care l-au cantat saptamana trecuta-pentru cine vrea sa-l asculte).
MAINE INCEPE AMENAJAREA CLASEI CU GHIRLANDE DE PRIMAVARA. PARINTII SUNT ASTEPTATI LA SCOALA.
LECTURA:
ZIUA MAMEI
E ziua mamei mele
Şi totu-i plin de flori.
Îi simt mereu prezenţa
Ca de atâtea ori.
Suavă ca un ghiocel ,
Obrajii de lalea ,
Parfumul ei de trandafir
Aşa e mama mea.
Te iubesc măicuţa mea
Pentru tot ce-mi dăruieşti !
Te iubesc maicuţa mea
Aşa cum eşti !
Aş vrea să-i dau o floare
Să semene cu ea,
Dar nici-o floare-n lume
Nu e ca mama mea.
12 MARTIE 2012
Descriere album: ANUNT:MARTI, 13 MARTIE, ORA 18.00 ESTE SEDINTA CU PARINTII LA SCOALA.
NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE 2012.
CITITI TEMA LA ABECEDAR PENTRU MARTI, SA AVETI TIMP SA O FACETI.
MATEMATICA: AUTOR ELENA NICA pag.56 de rezolvat; autor Arghirescu pag.58 ex.15 ,17 pe carte si ex.16,18,19 pe caiet.
CUNOASTEREA MEDIULUI: PRIMAVARA (de repetat :lunile de primavara,caracteristica activitatilor in anotimpul de primavara,sarbatori).
CITITI SI COLORATI TEMA PENTRU LECTURA DE VINERI,16 MARTIE.
13 MARTIE 2012
Descriere album: AZI , MARTI,13.03.2012,LA ORA 18 AVEM SEDINTA CU PARINTII IN CLASA.
NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE 2012.
SE FAC INSCRIERI LA CONCURSUL "MICUL CRESTIN". PRET 10 LEI.
ABECEDAR:LECTIA DE LA PAG.77 -de citit
DE SCRIS: DIN"SA DEZLEGAM TAINELE ABECEDARULUI"- pe caiet de dictare-pag.52 ex.1-NUMAI DE TRANSCRIS, FARA SA DESPARTITI IN SILABE; pag.53 ex.9-exemplu:imparat-imparateasa;croitor-croitoreasa;scriitor-scriitoare;antrenor-antrenoare;pag.53 ex.10 (completarea literei a sau i cu verde pe CAIET, nu pe carte; pag.52 ex.4 (a si b);pag.54 de citit ex.12.
MATEMATICA: de scris pe caiet 4 exercitii:2 ex. cu T1 necunoscut si 2 ex. cu T2 necunoscut(dupa modelele lucrate in clasa);
de scris pe carte din Arghirescu pag.59-ex.22,23 si pag.60 -ex.24,25,26.
REPETATI ELEMENTELE DE TEORIE DIN FISA PE CARE ATI PRIMIT-O SAPTAMANA TRECUTA.
CITITI SI COLORATI TEMA PENTRU VINERI ,16 MARTIE,LA LECTURA
PANA LUNI,19 MARTIE,LA CUNOASTEREA MEDIULUI AVETI DE COMPLETAT CALENDARUL NATURII-FISA PENTRU O SAPTAMANA.
14 MARTIE 2012
Descriere album: NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE 2012.
MATEMATICA:DE SCRIS -pe caiet -4 exercitii cu aflarea descazutului;de scris pe carte-Arghirescu-pag.61 ex.28,29,30,31.
ABECEDAR: DE CITIT DIN "SA DEZLEGAM TAINELE ABECEDARULUI" de la pag.55-ex.1,2,3.
DE SCRIS-pe caietul galben de scriere-din Abecedar ultimele 3 propozitii-dialog-de la tema "In parc" + 3 randuri cu "b";
DE TERMINAT pe Caietul elevului, pag.64 ce au inceput in clasa.
15 MARTIE 2012
Descriere album: NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE
2012.AU FOST INSCRISI SUPLIMENTAR ELEVII AI CAROR PARINTI AU SOLICITAT INSCRIEREA ULTERIOR DATEI DE 1 MARTIE.
Ca urmare a discutiilor purtate la sedinta din 13.03.2012, majoritatea parintilor au fost de acord sa inlocuim unitatea centrala a calculatorului.S-a stabilit sa strangem suma de 30 de lei de persoana.
MATEMATICA:de scris 4 exercitii cu aflarea scazatorului (dupa exemplele lucrate in clasa);de rezolvat fisa cu cadrane si de continuat fisa inceputa in clasa.
ABECEDAR: Litera B. DE CITIT lectia din manual pag.79;exemple de formule de inceput si de incheiere ale povestilor; Din "Sa dezlegam tainele abecedarului" ,pag.56 - ex.4,6,8 pe carte si de scris ex.9 de la pag.57.- pe caiet de dictare-sa alcatuiti propozitii numai cu cuvintele:bomboane, implineste,imparateasa,plimbare,umbrela si 3 de scris 3 randuri "B" pe caiet de scriere.
16 MARTIE 2012
Descriere album: NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE
2012.AU FOST INSCRISI SUPLIMENTAR ELEVII AI CAROR PARINTI AU SOLICITAT INSCRIEREA ULTERIOR DATEI DE 1 MARTIE.
LECTURA: "Ciubotelele ogarului" de Calin Gruia
De colorat cele 4 imagini din poveste.(scuzati calitatea imaginilor).
povesteadeseara.wordpress.com/CITITI POVESTEA LA RUBRICA "LECTURA"
Ca urmare a discutiilor purtate la sedinta din 13.03.2012, majoritatea parintilor au fost de acord sa inlocuim unitatea centrala a calculatorului.S-a stabilit sa strangem suma de 30 de lei de persoana.
ABECEDAR: DE SCRIS -pe caiet de scriere-3 randuri "g" si din "Sa dezlegam tainele abecedarului" ex.3 pag.59.DE CITIT ex.1 pag.58.
19 MARTIE 2012
Descriere album: DVS. STITI DE CAND INCEP SA FACA ED.FIZICA AFARA: DE LUNI SAU DE JOI?
CUNOASTEREA MEDIULUI-FISA TOAMNA DIN MAPA ELEVULUI SI DE COMPLETAT CALENDARUL NATURII -FISA PENTRU O SAPTAMANA.
S-AU AFISAT REZULTATELE CONCURSULUI "CANGURAS" PENTRU CEI CE AU SUSTINUT PROBA LA MATEMATICA. VEDETI REZULTATELE LA RUBRICA "CANGURAS 2012".
Ca urmare a discutiilor purtate la sedinta din 13.03.2012, majoritatea parintilor au fost de acord sa inlocuim unitatea centrala a calculatorului.S-a stabilit sa strangem suma de 30 de lei de persoana.
MATEMATICA: AUTOR ARGHIRESCU-ex.32,33,34-pag.62 pe carte+ex.35 pag.63 pe carte+ex.1 pag.63 pe caiet+ex.2 pag.63 pe carte+ex.3 pag.64 pe caiet+ex.1 pag.64 pe caiet+ex.2,3,4 pag.64 pe carte.(nu stiu daca e sigur asa cum am scris,care pe carte , care pe caiet,intebati si copiii).
ATENTIE!!!!! MIERCURI , 21.03.2012-ORA 11 AVEM LECTIE DEMONSTRATIVA LA MATEMATICA(INVITATI:D-NA DIRECTOR , D-L LAZAR, D-L.GAVRILA,D-NELE LABUS SI GAVRILIU). ATENTIE LA TINUTA, CAIETE,TEME, CALCUL ORAL, ATENTIE, DISCIPLINA...LECTIA SE VA INCHEIA PANA LA ORA 12.ASTEPTATI IN LINISTE, NU VA ALARMATI !
MARTI,20 MARTIE, VA AVEA LOC CONCURSUL "EUROSCOLARUL".
20 MARTIE 2012
Descriere album: NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE
2012.AU FOST INSCRISI SUPLIMENTAR ELEVII AI CAROR PARINTI AU SOLICITAT INSCRIEREA ULTERIOR DATEI DE 1 MARTIE.
ABECEDAR:DE CITIT din "Sa dezlegam tainele abecedarului" ex.1 de la pag.58;
DE SCRIS:-pe caietul de scriere -3 randuri cu "G"+din "Sa dezlegam tainele abecedarului" de la pag.60 ex.7. De scris pe carte de la pag.60 ex.8,9. De citit ex.10,12 de la pag. 60-61.De transcris pe caietul de dictare ex.11 de la pag.61.
MATEMATICA:AUTOR ARGHIRESCU- PE CARTE-ex.1/64+ex.3,5/65; PE CAIET-ex.2,4/65. La problema 4/65 schimbam datele problemei: in loc de 8 punem 2 si in loc de 7 punem 5.
S-AU AFISAT REZULTATELE CONCURSULUI "CANGURAS" PENTRU CEI CE AU SUSTINUT PROBA LA MATEMATICA. VEDETI REZULTATELE LA RUBRICA "CANGURAS 2012".
Ca urmare a discutiilor purtate la sedinta din 13.03.2012, majoritatea parintilor au fost de acord sa inlocuim unitatea centrala a calculatorului.S-a stabilit sa strangem suma de 30 de lei de persoana.
ATENTIE!!!!! MIERCURI , 21.03.2012-ORA 11 AVEM LECTIE DEMONSTRATIVA LA MATEMATICA(INVITATI:D-NA DIRECTOR , D-L LAZAR, D-L. GAVRILA ,D-NELE LABUS SI GAVRILIU). ATENTIE LA TINUTA, CAIETE,TEME, CALCUL ORAL, ATENTIE, DISCIPLINA...LECTIA SE VA INCHEIA PANA LA ORA 12.ASTEPTATI IN LINISTE, NU VA ALARMATI !
MARTI,20 MARTIE, VA AVEA LOC CONCURSUL "EUROSCOLARUL"
21 MARTIE 2012
Descriere album: ATENTIE!!!!! MIERCURI , 21.03.2012-ORA 11 AVEM LECTIE DEMONSTRATIVA LA MATEMATICA(INVITATI:D-NA DIRECTOR , D-L LAZAR, D-L.GAVRILA,D-NELE LABUS SI GAVRILIU). ATENTIE LA TINUTA, CAIETE,TEME, CALCUL ORAL, ATENTIE, DISCIPLINA...LECTIA SE VA INCHEIA PANA LA ORA 12.ASTEPTATI IN LINISTE, NU VA ALARMATI !
NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE
2012.AU FOST INSCRISI SUPLIMENTAR ELEVII AI CAROR PARINTI AU SOLICITAT INSCRIEREA ULTERIOR DATEI DE 1 MARTIE.
ABECEDAR:DE SCRIS din "Sa dezlegam tainele abecedarului" pe caietul de scriere ex.2 de la pag.62 si cate doua randuri de "Ce" si "ce".De rezolvat pe carte ex.1 si 5 de la pag.62.
MATEMATICA:DE COMPUS 4 exercitii cu o necunoscuta si o problema
22 MARTIE 2012
Descriere album: Ca urmare a discutiilor purtate la sedinta din 13.03.2012, majoritatea parintilor au fost de acord sa inlocuim unitatea centrala a calculatorului.S-a stabilit sa strangem suma de 30 de lei de persoana.
NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE
2012.AU FOST INSCRISI SUPLIMENTAR ELEVII AI CAROR PARINTI AU SOLICITAT INSCRIEREA ULTERIOR DATEI DE 1 MARTIE.
ABECEDAR:Pe caietul de scriere sa raspunda la cele doua intrebari+o propozitie cu "sa" si apoi aceeasi propozitie cu lui/ei+de despartit in silabe cuvintele date.
MATEMATICA:Fisa cu probleme.
23 MARTIE 2012
Descriere album: NU UITATI DE CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCETI BANII PANA PE 29 MARTIE
2012.AU FOST INSCRISI SUPLIMENTAR ELEVII AI CAROR PARINTI AU SOLICITAT INSCRIEREA ULTERIOR DATEI DE 1 MARTIE.
LECTURA:TUPA-TUP
povesticopii.info/Tupa-Tup.htmlABECEDAR:DIN "Sa dezlegam tainele abecedarului" -de scris ex.2/64;de citit ex.1/64 + 3 randuri "f"-pe caietul de sccriere.
26 MARTIE 2012
Descriere album: 3 minute cat o viata timpul curge oricat am vrea sa-l oprim si in loc si sa ne reparam greselile
www.youtube.com/watch?v=wVdwBL8Cgf0CUNOASTEREA MEDIULUI:Anotimpurile -recapitulare-din Mapa Elevului.
MATEMATICA:AUTOR ELENA NICA-exercitii de la pag.57-pe carte.
27 MARTIE 2012
Descriere album: ATENTIE: MIERCURI,28 MARTIE , VA AVEA LOC SIMULAREA EXAMENULUI PENTRU ELEVII CLASELOR A VIII A. ASADAR VOM ELIBERA SALA DE CLASA SI VOM PLECA ACASA LA ORA 10.30.
ANUNT: JOI , 5 APRILIE LA ORA 9.30 , VOM MERGE LA TEATRUL MUZICAL SA VIZIONAM PIESA "AMINTIRI DIN COPILARIE".PRETUL BILETULUI 7 LEI CU TRANSPORT INCLUS.
RELIGIE:AU NEVOIE DE PLASTILINA
ABECEDAR:4 randuri "F" pe caietul de scriere.
MATEMATICA:AUTOR ELENA NICA-exercitii pag.59-pe carte si din manual exercitiile de la pag.96,98,99,102,104,105,106(PE CARTE, CU CREIONUL, PE PARCURSUL INTREGII SAPTAMANI).
28 MARTIE 2012
Descriere album: ATENTIE: MIERCURI,28 MARTIE , VA AVEA LOC SIMULAREA EXAMENULUI PENTRU ELEVII CLASELOR A VIII A. ASADAR VOM ELIBERA SALA DE CLASA SI VOM PLECA ACASA LA ORA 10.30.
ANUNT: JOI , 5 APRILIE LA ORA 9.30 , VOM MERGE LA TEATRUL MUZICAL SA VIZIONAM PIESA "AMINTIRI DIN COPILARIE".PRETUL BILETULUI 7 LEI CU TRANSPORT INCLUS.
ROG PARINTII CARE NU AU ACHITAT PENTRU CONCURSUL "OLIMPICII CUNOASTERII" SA ADUCA BANII CAT MAI CURAND.
CITIT SI LA RUBRICA "UNITATE CENTRALA CALCULATOR".
MATEMATICA:AUTOR ARGHIRESCU-pag.72,73,74 de terminat si de continuat exercitiile incepute in clasa.
ABECEDAR: DE SCRIS -pe caiet de scriere- 2 randuri "ci" si 2 randuri "Ci"; de scris pe caiet de dictare ex.6/69 din "Sa dezlegam tainele abecedarului".De citit ex.1/68, de rezolvat pe carte ex.3 si 5 de la pag.68 din "Sa dezlegam tainele abecedarului".
29 MARTIE 2012
Descriere album: ANUNT: JOI , 5 APRILIE LA ORA 9.30 , VOM MERGE LA TEATRUL MUZICAL SA VIZIONAM PIESA "AMINTIRI DIN COPILARIE".PRETUL BILETULUI 7 LEI CU TRANSPORT INCLUS.
CITITI SI LA RUBRICA "UNITATE CENTRALA CALCULATOR".
MATEMATICA:AUTOR ELENA NICA-PAG.60-pe carte.
ABECEDAR:"Sa dezlegam tainele abecedarului" ex.7/69 pe caiet de dictare.
30 MARTIE 2012
Descriere album: LECTURA:DOVLEACUL SI VITA (o gasiti la rubrica "Lectura"). De realizat un desen cu momentul pe care l-au retinut din poveste.
PICTURA: OU DE POLISTIREN PENTRU PICTAT -se poate si saptamana viitoare.
ABECEDAR:DE SCRIS-pe caietul de scriere 3 randuri "h" si la pagina "Consolidare" exercitiul 7/73 din "Sa dezlegam tainele abecedarului".
ANUNT: JOI , 5 APRILIE LA ORA 9.30 , VOM MERGE LA TEATRUL MUZICAL SA VIZIONAM PIESA "AMINTIRI DIN COPILARIE".PRETUL BILETULUI 7 LEI CU TRANSPORT INCLUS.
NOTA: ELEVII CARE NU POT MERGE LA TEATRU DIN MOTIVE FINANCIARE TREBUIE SA VINA LA SCOALA DEOARECE FIIND "SAPTAMANA ALTFEL" NU TREBUIE SA AIBA ABSENTE NEMOTIVATE.
ROG PARINTII CARE AU LUAT FORMULARUL 230 PENTRU COMPLETARE SA-L TRIMITA LA SCOALA.
PARINTII CARE AU LIPSIT LA ULTIMA SEDINTA SI NU AU COMPLETAT CONTRACTUL CADRU INTRE SCOALA, INVATATOR SI PARINTE SUNT RUGATI SA VINA SA-L COMPLETEZE (Dna. Dumitru,Dl. Sava, Dl. Petrescu si Dna Mosescu).Deasemeni sa semneze tabelul pentru optionalul la limba engleza pentru anul viitor (Dl. Maravela).
Parintii care doresc sa se infiinteze in scoala grupe pentru invatarea limbii germane pot face cerere la secretariat si in functie de numarul acestora se pot organiza grupe (contra cost).
Taticii care sunt priceputi si pot oferi ajutor sunt rugati sa vina de luni dupa amiaza la scoala pentru a confectiona rafturi pentru biblioteca.
CITITI SI LA RUBRICA "UNITATE CENTRALA CALCULATOR".
Ca urmare a discutiilor purtate la sedinta din 13.03.2012, majoritatea parintilor au fost de acord sa inlocuim unitatea centrala a calculatorului.S-a stabilit sa strangem suma de 30 de lei de persoana.
NOTA: Intrucat clasa noastra face aceste investitii , in acest semestru NU vom dona cei 20 de lei catre Asociatia de parinti (VALABIL DOAR PENTRU CLASA NOASTRA).
Vacanta de Pasti este cuprinsa in perioada 9-23 aprilie.Dupa vacanta se pune accent pe uniforma, cravata si ecuson. Elevii care nu au cravata si ecuson sa anunte pentru a putea fi procurate.
CARNAVALUL POVESTILOR VA AVEA LOC DUPA VACANTA DE PASTI (si nu implica nici un fel de costuri din partea parintilor).
La ultima sedinta a Asociatiei de Parinti au venit 2 reprezentati ai Bancii Alpha Bank care au prezentat un produs de economisire pentru copii.Gasiti detalii in pliantul de mai jos.
