27-Crearea unei suse

--Crearea unei suse---
Ce reprezinta o susa? Susa reprezinta o familie de porumbei ce manifesta omogenitate genetica de-a lungul catorva generatii.
Schema formarii unei suse a fost prezentata de reputatul cronicar columbofil Claude Hinnerberger in articolul aparut in revista “Le Pigeon Voyageur de France“, nr. 2/1986, fiind tradus la acea vreme de catre d-nul ing. Mihail Cososchi.

Formarea cuplurilor de baza
Pentru a forma o susa vom avea nevoie in primul rand de porumbei foarte buni, selectati in concursuri timp de mai multe generatii.
Punctul de plecare pentru formarea unei suse il constituie masculul fondator M imperecheat succesiv cu patru femele – X, Y, Z, W. Pentru a obtine o structura cat mai omogena este recomandat ca femelele folosite la crearea susei sa se asemene cu masculul fondator M ca tip, forma si caracter.

Prima generatie
Va rezulta prima generatie de pui a susei de porumbei. Atentie: cele 4 imperecheri M-X,Y,Z,W nu trebuie facute obligatoriu in acelasi an.
Vom face urmatoarele notatii:
A1, A2, … An – puii obtinuti din perechea M-X; B1, B2,… Bn – puii din perechea M-Y; C1, C2,… Cn – puii din perechea M-Z; respectiv D1, D2,… Dn - puii obtinuti din perechea M-W.

Formarea cuplurilor - semifrati + semisore
Sa presupunem ca in urma selectiei porumbeilor din prima generatie pastram doar cate un mascul si o femela din fiecare pereche, avem astfel urmatorii descendenti:
A (m), A (f), B (m), B (f), C (m), C (f), D (m), D (f).
Cuplurile formate sunt urmatoarele: A (m) + B (f), B (m) + C (f), C (m) + D (f) si D (m) + A (f).

A doua generatie
Din semifrati x semisore (prima serie de pui) rezulta a doua generatie pe care o numim seria nepotilor.
Pentru exemplificare vom considera urmatoarele combinatii:
A (m) + B (f) à nepotii AB1, AB2, ... ABn
B (m) + C (f) à nepotii BC1, BC2, … BCn
C (m) + D (f) à nepotii CD1, CD2, … CDn
D (m) + A (f) à nepotii DA1, DA2, … DAn

Formarea cuplurilor - nepoti + nepoate
Iarasi in urma selectiei vom pastra doar cate doi pui – mascul si femela - din fiecare pereche, obtinem astfel 8 nepoti: AB (m), AB (f), BC (m), BC (f), CD (m), CD (f), DA (m), DA (f).
Vom avea urmatoarele cupluri: AB (m) + CD (f), CD (m) + AB (f), BC (m) + DA (f), DA(m) + BC (f).

A treia generatie
Se continua efectuarea imperecherilor, astfel incat fiecare cuplu de semifrati sa fie prins intr-un circuit complet de reproducere, obtinem seria stranepotilor:
AB (m) + CD (f) à stranepotii ABCD1, ABCD2, … , ABCDn
CD (m) + AB (f) à stranepotii CDAB1, CDAB2, … , CDABn
BC (m) + DA (f) à stranepotii BCDA1, BCDA2, … , BCDAn
DA(m) + BC (f) à stranepotii DABC1, DABC2, … , DABCn
Se observa ca stranepotii au aceleasi combinatii de litere, deci circuitul de reproducere este complet realizat.

Formarea cuplurilor - stranepoti + femele de baza
Din generatia stranepotilor se selecteaza doar 4 masculi pentru continuarea susei: ABCD (m).

A patra generatie
Pentru prevenirea diluarii generatiei parentale (M-X, M-Y, M-Z, M-W) este necesara imperecherea de intoarcere.
Pentru aceasta cei 4 stranepoti sunt imperecheati cu femelele de baza:
ABCD (m) + X à ABCDX1, ABCDX2, … ABCDXn
ABCD (m) + Y à ABCDY1, ABCDY2, … ABCDYn
ABCD (m) + Z à ABCDZ1, ABCDZ2, … ABCDZn
ABCD (m) + W à ABCDW1, ABCDW2, … ABCDWn

Formarea cuplurilor de intoarcere la masculul fondator
Din aceasta generatie pastram doar femelele: ABCDX (f), ABCDY (f), ABCDZ (f), ABCDW (f)

Ultima generatie
Se incheie ciclul de formare al susei combinand masculul fondator M cu femelele din cea de-a patra generatie.
M + ABCDX (f) à puii MABCDX1, … MABCDXn
M + ABCDY (f) à puii MABCDY1, … MABCDYn
M + ABCDZ (f) à puii MABCDZ1, … MABCDZn
M + ABCDW (f) à puii MABCDW1, … MABCDWn

----Observatii--
Fotografiile porumbeilor au fost alese aleator fara nicio legatura cu realitatea.
Evident, cazul prezentat mai sus este unul particular si simplificat. In realitate se pot pastra mai multi sau mai putini descendenti din fiecare generatie formand astfel mai multe sau mai putine cupluri in anul urmator.