Privește pierdută în jur atunci când ajunge la baza scărilor, neștiind pe cine să salute mai
întâi, așa că pur și simplu se rezumă la silențiozitate, trăgându-și mânecile hanoracului peste mâini, involuntar făcându-se cât de mică poate în el. La scurt timp, neatentă fiind, tresare
