superstitii din India

Trebuie sa recunoastem ca modul de a fi, obiceiurile si comportamentul oamenilor din India nu prea seamana cu nimic din ce am fost noi obisnuiti sa consideram normal sau civilizat. E oarecum ciudat sa vezi oameni care umbla cu cercel in nas fara sa fie fan heavy metal, dar cum pentru toate exista o explicate am incercat sa aflu cateva din obiceiurile indiene. Mai ales cele care privesc in mod direct femeile de acolo.



Inelul din nas este, in viziunea indiana, o modalitate de a sublinia frumusetea feminina. Obiceiul a fost introdus in spatiul hindus in secolul al 16-lea, el fiind originar din Orientul Mijlociu.

Initial inelul din nas era apanajul femeilor casatorite, in ziua de astazi el este purtat si de tinere necasatorite, incepand cu varsta de 16 ani. Aceasta fiind varsta la care o tanara devine numai buna de maritis.



Inelul poate fi purtat atat in nara dreapta cat si in cea stanga, fiind insa preferata nara stanga deoarece se considera ca aceasta reprezinta organele genitale feminine si in consecinta piercingul ar favoriza fertilitatea (sa fie inelul o explicatie pentru natalitatea ridicata?).

Inelul poate fi purtat si trecut prin cartilajul dintre nari (asemeni unui mini belciug) sau agatat de pielea aflata la radacina nasului.



Nu este obligatoriu ca inelul purtat in nas sa aiba forma unui inel. El poate fi atat un cerc simplu din metal, cat si un cerc metalic incarcat de pietre pretioase si perle, sau pur si simplu un mic cercel cu diamant prins cu surub in interiorul narii.

Atunci cand cercul inelului din nas este incarcat cu decoratiuni grele ce il fac dificil de sustinut, apar acele lanturi fine ce conecteaza inelul din nas de lobul urechii sau de par, reducand din greutatea bijuteriei din nara.



Bindi este punctul rosu purtat in frunte de catre femeile din India. Pentru ca acest punct rosu format cu ajutorul pudrei de vermilion, plasat in mijlocul fruntei este considerat in religia hindusa un simbol al celui de-al 3-lea ochi, cel magic, nu doar femeile hinduse poarta Bindi ci si barbatii. In acest context Bindi este un simbol religios, dar el are si o functie sociala.



In mod traditional Bindi reprezinta un soi de verigheta a femeii indiene casatorite ce se deosebeste de cea necasatorita. In timp insa Bindi a evoluat atat ca format cat si ca raspandire.

In ziua de azi el nu este redus la un punct rosu format cu ajutorul pudrei de vermilion, ci poate fi reprezentat si de o bijuterie, sau o piatra pretioasa.
Bindi si-a pierdut din simbolistica devenind mai mult un accesoriu la moda, decat un aspect al traditiei.
Desi in viziunea occidentala atat inelul din nas cat si punctul de pe frunte par ciudatenii, in India ele sunt de fapt mijloace de infrumusetare.India, camin al civilizatiei hinduse, colonizata in secolul al XIX-lea de englezi si-a castigat independenta in 1947. Hinduismul este practicat de cca. 80% din locuitori si este mai mult decat o credinta, este un mod de viata. Capitala Mumbai, numita in trecut Bombay, adaposteste Bollywood-ul, capitala filmului indian ; orasul Bangalore este centrul IT-ului indian, iar in Chennai se afla una dintre cele mai mari catedrale crestine, cladita pe mormantul Sfantului Apostol Toma, care a venit aici in anul 52 d.Chr. ; se afla aici sulita cu care acesta a fost ucis. Taj Mahal-ul este emblema turistica a Indiei, cel mai extravagant monument al iubirii construit vreodata ; floarea nationala a Indiei este lotusul, medicina traditionala indiana este Ayurveda iar tigrul este simbolul national, fiind considerat un animal gratios, agil si puternic. In India supravietuieste din vechime sistemul castelor, iar pe strazi se plimba nestigherite vacile sfinte ; in templele lui Shiva exista obeliscuri reprezentand falusul, carora credinciosii i se inchina. Bucataria indiana foloseste intens condimentele ( Cristofor Columb a descoperit America incercand sa gaseasca drumul spre India condimentelor ) curry, cardamon, scortisoara, coriandru, sofran, menta, iar in unele prajituri, iaurturi sau ciocolata, chiar... cannabis-ul ; in fine, in India exista sarbatoarea serpilor, cu fachirii lor cantareti. Sunt cateva informatii sumare, fara de care ne va fi greu sa le pricepem superstitiile ; fiindca India adaposteste numerosi zei, numeroase traditii, numeroase superstitii, fiind locul de bastina al unei civilizatii vechi de cinci milenii. India este casa diversitatii si patria contrastelor.
Superstitii de nunta

La nunta indiana, miresele se imbraca in rosu, cu valuri galbene si isi decoreaza fruntea cu un „bindi” ( un punct rosu ), iar pe carare trag o linie rosie pentru binecuvantare si protectia casatoriei. In India, superstitia spune ca mirele si mireasa trebuie sa inconjoare de sapte ori un foc mare, pentru ca legatura lor sa fie binecuvantata de zei. Iasomia, Regina florilor in India, este nelipsita din ritualurile de nunta ; pentru hindusi, iasomia este floarea lui Kama, zeul iubirii, iar superstitia cere ca ghirlandele de iasomie sa fie oferite celor mai importanti oaspeti. Ganesha, fiul lui Shiva si al zeitei Parvati, este zeul succesului, intelepciunii si norocului ; hindusii i se roaga de cate ori urmeaza a se intreprinde ceva, pentru auspicii favorabile si inlaturarea obstacolelor.
Superstitii de Anul Nou

Hindusii nu sarbatoresc Anul Nou in acelasi timp si in acelasi fel, deci si superstitiile sunt diferite, dar tot legate de ritualuri de adorare a zeilor si sperante de bunavointa din partea acestora.
In Bengal oamenii se impodobesc cu flori, colorate in rosu, roz, violet si alb ; femeile poarta haine galbene, culoarea primaverii, pe care o asteapta. In Gujarat, in vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfarsitul lunii octombrie, odata cu festivalul Diwali, cand, pe acoperisuri, se pun mici opaite cu ulei, aprinse. In India Centrala, in ziua de An Nou, toate casele se impodobesc cu steaguri portocalii, aducatoare de noroc. In sudul Indiei, de Anul Nou, „ugadi”, oamenii isi cumpara haine noi, isi curata casele si le decoreaza cu frunze de mango si modele „rangoli”, pentru un an prosper. Femeile pun intr-o cutie mancare, flori si daruri pentru copii ; dimineata copiii, cu ochii inchisi, sunt condusi la aceste cutii cu daruri. De „ugadi” credinciosii merg la temple si in aceasta zi, superstitia spune ca este bine sa incepi orice actiune noua. In alte state ale Indiei, de An Nou se ridica si se divinizeaza o panglica de matase ; oamenii agata la ferestre „gaudi”, care este un baston decorat cu un vas de alama sau argint. Si toate astea in cinstea zeitei Lashmi, protectoarea bunastarii si prosperitatii.
Alte superstitii

Recent, agentiile de presa umpleau ziarele cu stiri despre o „vrajitoare” dintr-un sat din estul Indiei, care a fost ucisa, dandu-i-se foc, de catre sotul si rudele altei femei, a carei moarte a fost pusa pe seama vrajitoriilor sale. In India este inca puternica aceasta superstitie si zeci de femei, suspectate de vrajitorie, sunt ucise in fiecare an in India, aceasta superstitie fiind raspandita, in special, in zonele rurale. De altfel tot la sate se mai practica uneori ceremonia numita „sati”, care consta in jertfirea sotiei pe rugul funerar al sotului. Si o superstitie devenita obicei : in moschei si in temple este obligatoriu sa te descalti ; de altfel, este semn de politete sa dai jos pantofii, cand intri in casa cuiva. Ca si ceremonialul purificarii, prin spalare in fluviul sfant Gange, practicat cu sfintenie de toti hindusii.
Sa incheiem in ton optimist ; o gingasa superstitie din India contemporana a raspandit credinta ca, atunci cand suna clopotele pe malul fluviului sfant la ora trei dimineata, deci atunci cand oamenii dorm, Krishna coboara din cer ca sa faca daruri saracilor, sa-i apere pe cei neajutorati si sa-i aline pe cei loviti de napasta. Krishna a ramas si astazi in panteonul hinduist, ca zeu principal, fiindu-i dedicate numeroase sarbatori.Incredibila fapta s-a petrecut intr-un satuc din India, unde satenii respectivi au convins-o pe fata ca mariajul sau straniu va salva satul de blesteme si de atacul spiritelor rele.

Karnamoni Handsa, o fata de 8 ani din satul Khanyhan situat la 60 kilometri de Calcutta, a fost nevoita sa faca “nunta” in graba deoarece avea un dinte cariat, fapt considerat un semn rau de catre localnicii din tribul Santhal. Batranii tribului au decis ca singura modalitate de a scapa de blesteme si demoni, este mariajul dintre o fata si un caine. Acelasi for de conducere al satului a decretat ca fata va putea “divorta” de caine oricand va dori.

“Dupa ce va mai creste, daca va intalni un baiat care sa-i placa, va fi libera sa se marite cu acesta. Bineinteles ca mariajul ei cu cainele va fi anulat”, declara mama fetitei.
“Nunta” a beneficiat de prezenta a peste 100 de invitati, precum si de fotoreporteri de la marile agentii de stiri din lume. Atmosfera a fost asigurata de batai din tobe si cantitati considerabile de alcool autohton.“ Nu imi pare rau ca ma marit cu catelul Bacchan. Este cel mai bland dintre toti cainii satului nostru. Pana acum a fost un caine vagabond care traia pe strazi din mila oamenilor, dar acum voi avea grija de el”, a declarat fetita agentiilor de presa.
Membrii tribului Santhal se ocupa cu agricultura si traiesc in statele indiene Bengal, Bihar si Jharkhand.




E doar o superstitie