Ferocactus gracilis sps coloratus

Descriere: Ferocactus gracilis var. coloratus este un cactus deosebit de atractiv, cu spini remarcabil, care diferă de specia tip prin faptul că are tulpini mai scurte și spini mai scurti, cu partea superioară și inferioară a patru centrale principale de cel puțin 6 mm și adesea peste 1 cm lățime; coboară coloanele similare cu cele ale Ferocactus gracilis dar cu pigment mai puțin roșu și mai puțin extins; semințele mai unghiulare, neregulate și puțin mai mari decât cele de gracilis . Populația de cactusi butoi în care F. gracilis var. colorateste variabilă, iar exemplarele care au fost colectate pentru a reprezenta coloratus sunt de obicei exemplele extreme. Este posibil ca populația să reprezinte de fapt un roi hibrid care conține material genetic atât din Ferocactus gracilis , cât și din Ferocactus peninsulae , care apare în Sierra San Florias adiacentă, și din Ferocactus peninsulae var. viscainensis , care apare în deșertul Vizcaino la sud.
Obiceiul: Este un cactus mare, solitar, cu nervuri, devenind cilindric în vârstă și atingând în mod excepțional o înălțime de 3 metri.
Tulpină : Neramificată, de culoare verde intens, la început globuloasă și mai târziu cilindrică, erectă, de până la 1,5 (sau mai mult) metri înălțime (dar de obicei aproximativ 70 cm), până la 30 de lățime.
Coaste: 16 până la 24, proeminente, acute, ușor tuberculate și expandate sub areole, 2 cm. înalt.
Areole: Areole tinere cenușii deschise din pâslă, ovale până la eliptice, lungi de 15-20 mm, lățime de 6 mm strânse între floare și porțiunea spinală, distanță de 4 cm sau chiar mai puțin la plantele bătrâne.
Coloane: diferențiate în mod clar în centrale puternice colorate și radiale fine, albe.
Tepii centrali: 7-13 în două serii, roșiatici cu vârfuri galbene, cenușii sau maro, în bandă, oarecum curbați, răsuciți și încâlciți, inelați, cei 4 principali formând o cruce, superioară și inferioară turtite, laterale două subulate, mai jos mai lungi, mai puțin de peste 7 cm lungime, 6-10 mm lățime, mai degrabă întortocheate și curbate sau înțepenite la vârf
Tepi radiali:8-12 albicioase, răspândite, până la 6 cm lungime, variabile, zvelte, drepte, turtit-setacee, uneori răsucite, inferioare trei aciculare mai robuste până la subulat.
Flori: în formă de pâlnie, de aproximativ 4 lungime și 3,5 cm în diametru, roșiatice cu nervuri medii roșii mai închise. Ovar cu solzi amplasați pe scară largă care se intergradează în segmente periantice obtuze, roșii, exterioare. Segmentele periantului interior interior liniar-lanceolate, 25 mm lungime, 5-7 mm. lat, dunga mediana rosie-lavanda, margini galbene, serulate. Filamente numeroase, fine, aprimate împotriva stilului. Stil 22 mm. lung, galben și roșu deasupra, lobi stigmatizați 9.
Sezonul de înflorire:Plantele înfloresc de obicei la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, ocazional la sfârșitul verii. Albinele solitare sunt probabil cei mai importanți polenizatori. Furnicile vizitează nectarii extraflori de pe vârful plantei și pot proteja cactusul de insectele erbivore.
Fructe: Alungit cilindric, gălbui, de 2,5 cm lungime, purtând solzi largi, rotunjiți, nedehiscându-se de porii bazali.
Semințe. Rotunzit, oarecum înclinat, neregulat și puțin mai mare decât cele ale gracilisului , negre și strălucitoare.
Cultivare și înmulțire: Ferocactus gracilis subsp. coloratus este o plantă care crește vara și destul de ușoară, considerată că începe lent. Face exemplare grozave în ghivece și este un cactus grozav pentru colecționarii începători.
Rata de creștere: este o specie cu creștere lentă. Planta în condiții bune va începe să înflorească când va ajunge la diametrul de doar 20-25 cm.
Sol: Crește bine într-un sol bogat și bine drenat, cum ar fi argilă, piatră ponce, nisip de lavă și doar puțină turbă sau mucegai de frunze, dar nu este pretențios la sol.
Repotarea:Dacă sunt în ghiveci, repotați-le de preferință primăvara, dacă rădăcinile lor devin înghesuite. În general, ar trebui să fie repotați la doi ani pentru a oferi un sol proaspăt. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă neapărat că vor avea nevoie de containere mai mari. Umpleți aproximativ un sfert din oală cu cioburi sparte, pietriș etc. pentru a promova un bun drenaj. După replantare, nu udați timp de o săptămână sau mai mult. Utilizați oală cu un drenaj bun. În cele din urmă, pe măsură ce planta devine matură, creșteți-o încet și adoptați o nouă perioadă de reîmpoștare, folosind intervale de 2-3 ani. În plus, crește-l în condiții mai uscate sau cu lumină solară mai puternică.
Udare:Udați în mod regulat în timpul verii, atâta timp cât ghiveciul este lăsat să se scurgă și să nu stea într-o tavă cu apă (putrezește ușor, mai ales dacă este prea umed) și, de asemenea, trebuie evitată umezirea corpului acestei plante în timp ce este în lumina soarelui. Un cactus umed în lumina soarelui poate provoca arsuri de soare, ceea ce poate duce la cicatrici sau chiar infecții fungice și moarte. Lăsați să se usuce între udari. Pe vreme caldă, poate fi necesar să udați plantele mai des, atâta timp cât planta crește activ. De la sfârșitul lunii septembrie, udarea trebuie redusă pentru a forța planta să intre într-o stare de semi repaus, până în octombrie ar trebui să reveniți la regimul de udare de iarnă. Dacă solul este lăsat să fie uscat pentru prea mult timp, ar putea urma pierderea rădăcinilor, dar același rezultat ar avea loc dacă plantele sunt atât umede, cât și reci.
Fertilizare: Hrăniți cu un îngrășământ bogat în potasiu vara. Hrănirea poate să nu fie deloc necesară dacă compostul este proaspăt, hrăniți vara numai dacă planta nu a fost reîmpoșată recent. Nu hrăniți plantele din septembrie, deoarece acest lucru poate provoca o creștere luxuriantă, care poate fi fatală în lunile mai întunecate și reci.
Rezistență:Când este latenta, planta este ușor tolerantă la frig (până la aproape -2° C sau mai puțin), dar când este lăsată afară este mai sensibilă la îngheț. Cu toate acestea, căldura de-a lungul anului va crește succesul cultivatorului (la temperaturi minime de peste 5 grade Celsius în timpul sezonului de odihnă). În timpul verii, cel mai bine este să păstrați plantele afară, unde temperatura poate crește până la peste 30 C, fără a dăuna plantei. Aceste plante au nevoie de o perioadă de odihnă răcoroasă iarna pentru a produce flori din abundență.
Expunere:Au nevoie de multă lumină pentru a-și dezvolta spinarea tipică, dar diferite clone variază în ceea ce privește toleranța la soare. Cu toate acestea, este recomandată o oarecare protecție la umbră deschisă în timpul celor mai calde ore de vară. Poate tolera o umbră moderată, iar o plantă care a crescut la umbră ar trebui să fie întărită încet înainte de a o pune în plin soare, deoarece planta va fi arsă grav dacă este mutată prea brusc de la umbră la soare. Dacă sunt ținute prea întunecate, acestea pot deveni excesiv de luxuriante și mai verzi și pot fi predispuse la putrezire din cauza udării excesive.
Utilizări: Este o plantă excelentă pentru cultivarea în containere. Întotdeauna arată bine și rămâne mic. Arată bine într-o seră și cadru rece.
Boli și dăunători:Urmăriți-vă infestarea cu insecte, insecte solzi și acarieni. Putregaiul este doar o problemă minoră cu cactusii dacă plantele sunt udate și „aerisite” corect. Dacă nu sunt, fungicidele nu vor ajuta prea mult.
Înmulțire: Semințele sunt singura modalitate de reproducere, amintindu-ne că răsadurilor nu le plac condițiile de lumină puternică și uscate și trebuie să fie replantate frecvent.