Echinopsis Eyriesii

Descriere: Echinopsis eyriesii este un cactus mare foarte popular, cultivat pe scară largă pentru florile uriașe nocturne. Este cel mai cunoscut și cel mai des cultivat cactus globular.
Obiceiul: simplu sau (de obicei) grupat, ramificat la bază. În timp, poate forma în mod excepțional movile mari de până la 1,5 m înălțime și 2-3 m lățime.
Rădăcină: fibroasă.
Tulpina: Globulară, mai târziu alungită și aproape cilindrică, 15-30 cm înălțime, 12 până la 15 cm grosime, verde închis și cu nervuri puternice.
Coaste: 9 până la 18, nu tuberculate, proeminente, mai degrabă subțiri deasupra.
Areole: circulare, umplute cu lână albă sau maro, la o distanță de până la 1 cm.
Coloane: mai multe, de la 14 la 18, foarte scurte.
Coloane radiale:Subțire de 5-10 mm lungime adesea lipsește la exemplarele adulte.
Tepii centrali: 4-8 groși, conici, mai puțin de 5 mm înălțime, duri, negricioase. Plantele tinere și vlăstarele au inițial țepi mai lungi și mai slabi, țepii conici, stupuși, scurti, apar abia mai târziu.
Floare:Nocturnă, alb pur, foarte mare, din partea plantei dar deasupra mijlocului, 17 până la 25 cm lungime, 5-10 cm în diametru (Prezența nuanțelor de roz în floare arată hibridizare). Tub floral în formă de pâlnie, cu o porțiune bazală puternică sub ovar, apoi îngust și variat curbat și extinzându-se treptat în coroană, verde închis acoperit cu solzi mici, ovați, maronii și păr cenușiu închis până la negru. Segmentele periantului exterior inferior, mai degrabă liniare și verzui, segmentele periantului interior late și albe, acuminate. Gâtul verzui, cu mai multe stamine în jurul perimetrului interior. Stamine și stil mai scurte decât segmentele periantului. Florile sunt intens parfumate.
Sezonul de înflorire:Florile apar de la primăvară până la vară în mai multe înroșiri pe timp de noapte. Pe vreme însorită a doua zi se estompează, dar pe vreme rece și ploioasă pot dura două, rareori trei zile.
Fructe: Până la 5 cm lungime, verzi, acoperite cu peri și care conțin un număr mare de semințe negre.
Observații: Echinopsis eyriesii este strict înrudit și formează un complex cu Echinopsis oxygona , Echinopsis multiflora și Echinopsis multiplex (și hibrizii lor). Toate aceste specii au aceeași tulpină alungită, cu coaste ascuțite și flori lungi în formă de pâlnie, dar se disting prin țepii mai lungi și florile roz de obicei fără parfum.
Cultivare și înmulțire: Echinopsis eyriesii (și formele și soiurile sale) este foarte ușor de cultivat și rezistent la frig până la -7°C (sau mai puțin).
Rata de creștere: Această specie produce cantități vizibile de creștere în fiecare an dacă este bine hrănită și udată în lunile cele mai calde, în special dacă a fost aclimatizată pentru a accepta plin soare. Plantele crescute în pământ formează în curând exemplare impunătoare.
Expunerea la soare: în afara soarelui plin, interiorul are nevoie de lumină puternică și puțin soare direct. În timpul lunii de iarnă, puneți-le într-un loc răcoros și luminos și încurajați-le să intre în repaus de iarnă, reținând apă și îngrășământ peste iarnă, deoarece se vor etiola sau devin subțiri din cauza nivelurilor mai scăzute de lumină.
Soluri: Are nevoie de un amestec de sol fertil, bine drenat.
Udari: Udati bine plantele si lasati-le sa se usuce inainte de a uda din nou. Această specie pare să se descurce mai bine cu puțin mai multă apă decât majoritatea cactusilor. De fapt, cerințele sale de cultivare seamănă mai mult cu plantele „normale” decât majoritatea celorlalți cactusi.
Fertilizare: În timpul sezonului de creștere, fertilizați-le lunar cu un îngrășământ echilibrat.
Dăunători și boli: sunt susceptibili la boli fungice dacă sunt supraudate, dar nu sunt la fel de sensibili ca mulți alți cactusi, mai ales pe vreme caldă. Ei tind în mod caracteristic spre pete negre putrezite, cu excepția cazului în care udarea este moderată și numai pe vreme caldă, dacă sunt menținute umede în perioadele reci, vor suferi invariabil.
Propagare:Tăiere sau din sămânță. Semințele sunt destul de ușor de germinat și de crescut. Principalele lor cerințe constau în niveluri ridicate de umiditate, amestec de sol cu ​​drenaj liber și suficientă apă, lumină și nutriție. Culoarea florii nu este întotdeauna adevărată din semințe.