— vedere vizual devin rafturile pline ochi de băuturi. „Ai greşit oraşul. Săptămâna modei e
„Da să trăiți!” Este tot ceea ce mai spun, mâna mea ajungând, demnă de un soldat, în dreptul
„la biserică. Dumnezeu pare să ne binecuvânteze acum.” În drumul nostru către bar, trecem
„cum de ne-au invadat brusc rușii?” Evident, comentariul meu era menit să fie auzit doar de
Dau din cap rapid, în timp ce afișez o privire mândră, încercând să rețin băuturile pe care
aveam gura căscată. „Frate, dacă o să devenim sfinți? Așa o să avem toate gagicile din
idee să ne trimită pe front?” Atunci când barmanul se apropie de noi doi pentru a ne lua
„Nu-ți face probleme, drăguțo. Nu l-ai cunoscut încă pe fratele meu, cel mai probabil am deja
dăduse seama că eram mai mult decât capabilă să-mi port și singură de grijă. În scurt timp,
„atât nu sunteți în stare!” Îmi dau ochii peste cap, preocupându-mă chiar eu acum să comand
„Oare mi-l poți împrumuta și mie pe fratele tău? Cu ăștia doi, simt că am nevoie de un
de situația în care ne aflam amândouă, acesta (amuzamentul) îmi dispare rapid, fiind