care-i acopereau privirea. După aproximativ douăzeci de minute de condus în această tăcere păstrată
doar de muzică, am parcat mașina în fața adăpostului de animale. Nu am spus nimic, nu am făcut niciun gest brusc. M-am oprit și am rămas în loc, fără să cobor din mașină, preferând să savurez
