— asta. Surâd în colțul gurii, destul de intrigat de faptul că aceasta nu mă salutase, neștiind
dacă era cu intenție sau nu mă recunoscuse. ❝Dar nu ne mai salutăm acum?❞ Îmi ridic una dintre sprâncene, stricându-mi poziția pentru a mă apropia de margine și a o privi, chiar analiza.
