— Pașii mă poartă lejer către scările proaspăt lustruite, într-așa natură încât boturile adidașilor
mei puteau să-și vadă reflexia. Cobor cu o mică reticență în sân, pentru că din nou, nu știam prea bine ce avea să se petreacă în această seară. Speram că poate-poate, voi întâlni măcar
