„Bună, scumpo!” Țopăi către Rosaire, cuprinzând-o într-o îmbrățișare strânsă, căci nu o
„să îi ceri lui Alcide daune morale sau ceva de genul, cred că te poate ajuta Seb cu asta.”
„plăcerea vreodată.” Trecuseră câțiva ani, dar asta doar făcea revederea mai plăcută.
— „Mda... Blondo 1, nu știu ce să spun, decât că urât. Pentru asta mă voi retrage, voi merge
— „Eu zic că ești doar nepoliticoasă și n-are nicio legătură cu cât de fragil este orgoliul meu
— copilăresc și ușor stângaci, degetul meu îi atinge vârful ridicat al nasului. Zâmbind, revin
— romanța, ci cu respect constant și fratern și bineînțeles, o nostalgie incomensurabilă,
— Zâmbesc larg și-i înapoiez acea îmbrățișare răspunzând la ea din toată inima. Cu palma o
— adaug ulterior. ❝No, mă tem că i-ar ține partea partenerului de suferință. Îl voi ierta
— care adaug pe un ton mai mult decât amabil. ❝Foarte bine, no prob, însă până
Eram surprinsă în vreun fel de gestul lui? Nu. Bărbatul era atât de imprevizibil încât, tocmai
trăda gândurile, deloc demne de o persoană care s-ar fi dorit să fie elegantă. „Se pare că