de dezinfectant din buzunar și îmi torn în palmă, frecandu-mi mâinile apoi.
Dau mana cu cei doi, zâmbind iar când aud numele lui Don simt că mi se aprinde un
instinct, din moment ce eram obișnuit sa servesc cafele și mai știu eu ce, fiind asistenta
posibil și curioasă. Normal că aveam gândul la Will, care era capabil să facă tâmpenii când consuma
Era destul de târziu, dar avusesem suficientă treabă la galerii, petrecându-mi mare parte
pe volan. Cred că minute bune au trecut, minute de moțăială, evident, până m-am convins
pe care le purtam, trântindu-mă pe canapea. Se pare că eram doar eu aici, iar locul ăsta
După un control de urgență pentru a mă asigura că nu o să îmi necrozeze partea dorsală
Parchez mașina pe alee, coborând și mergând alene până la intrarea din casă. Deși nu
o Katherine care doarme. Mă apropii ușor de ea, încercând să nu fac vreo mișcare bruscă
„Kinsley...” Îi repet numele pe măsură ce plasam cea de-a doua cană pentru a pregăti o altă
cafeaua cerută. Îmi așez mâna într-un gest prietenos și cald pe umărul lui Inez, zâmbindu-i