explic de unde atăta curaj.” Rostesc amuzat, dar uluit și-mi cobor privirea asupra chitării
mele pentru scurte momente. „Nu știu cât de ”în genul tău” vor fi, dar aș putea să-ți pun câteva în căști mai târziu.” Aprob ușurel din cap, zâmbindu-i și pun chitara deoparte lângă mine.
