Aveam atâtea vise, atâtea speranțe, iar ploaia mi le-a alungat asemeni unor frunze ruginite, bâtrane
care nu mai avea puterea să spere într-un miracol. Era octombrie, luna ta preferată. Ziceai că îți poartă noroc.

Album: Z_Lacrima frunzei
Data: 23 septembrie 2014

Vezi album | Raportează

``O minciună, o trădare, lasă urme adânci în suflet. Amintirea ta încă mă lasă fără glas...``
Aveam atâtea vise, atâtea speranțe, iar ploaia mi le-a alungat asemeni unor frunze ruginite, bâtrane
Amândoi știm că această lună ne-a pus pecetea amândurora, facându-ne iluzii și dezastre în același
Eram tânără, aveam douăzeci de ani, credeam că totul este perfect. Studentă în anul trei la medicină



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!