— sortit am și eu, drace, de nu dau de nimeni, așa!ʾ, murmură în sinea lui, iar cu o oarecare
trândăvie, pașii îl poartă către canapeaua din piele pe care se 'răstoarnă' de-a propriu, cu un geamăt plictisit ce-i susură de pe buze, ʿHai că... aștept, aștept!ʾ