G1 - GĂINI BĂRBOASE AUTOHTONE - impresie de moment la început de an 2022

GĂINI BĂRBOASE AUTOHTONE ROMÂNEȘTI ȚĂRĂNEȘTI RUSTICE DE CURTE [mai mult un draft – mai pt. „uz intern“]
(scuzați pleonasmele din titulatură/ intitulare & nu doar – sunt asumate & folosite abuziv în scop augmentativ)

I. ISTORIC & succintă actualizare.
Am pornit linia asta de găini bărboase în urmă cu mai bine de 30 de ani.
Cum nu mai văzusem, inițial am fost fascinat de varietatea cu barbă și am vrut doar să le înmulțesc & conserv linia.
Ulterior, am dezvoltat aspirația de a crea o rasă.
Întâmpinând greutăți & dezamăgiri implicite, sporadic, am revenit la planul inițial, și anume acela de a nu pierde linia. Prin urmare, în mai multe rânduri, în etape/ faze & pe perioade de câțiva ani, am suspendat planurile de ameliorare & le-am băgat pe toate-n... conservare.
În cei 2 ani de pandemie (2020, 2021) am dedicat găinilor mele mai multă atenție. Ca rezultat, am ajuns să produc cca. 100 de pui / an (3 serii de incubator). Dacă la ei adaug & matca utilă + exemparele de reformă pe care nu mă îndur să le reformez, ajung la un efectiv care îmi forțează limitele privind capacitatea de adăpostire și, nu în ultimul rând, bugetul pe care sunt dispus/ îmi permit să-l aloc acestui hobby.
Toate mi-au crescut cheltuielile de mentenanță până la un punct de la care simpla conservare nu se mai justifică. Pt. acest motiv, sunt tentat/ nevoit: fie să renunț – ceea ce mi-ar părea rău după atâta amar de vreme, fie să le direcționez spre a deveni o rasă.
Pt. asta am nevoie de ameliorare țintită spre atingerea unor obiective punctuale, clare, lizibil de urmărit.

II. Un IDEAL preliminar [BĂRBOASĂ: rustică/ nepretențioasă/ identică găinilor de curte/ de țară/ de altădată].
Exceptând caracterul de la care am plecat: și anume BARBA – care trebuie să fie & să rămână un musai, consider potrivit să ajung la o găină în acord cu idelurile tradiționale după care erau crescute & selectate găinile în gospodăriile de subzistență de pe la noi.
După mine, asta înseamnă:
A. Caracteristici generale:
1. să fie RUSTICĂ, rezistentă, nepretențioasă – pretabilă condițiilor tradiționale de exploatare de la noi;
2. să aibă scop/ destinație MIXTĂ + 1: carne – ouă & expozițională (bref: “a general purpose fowl”/ „o găină de utilitate/ utilizare generală”! – inclusiv cu un caracter/ temperament care să o recomande & să o facă adecvată ca animal de companie.);
B. Caractere specifice:
3. producătare de OUĂ BRUNE (roșii – maronii) – tradițional percepute ca DE CASĂ, în opoziție cu ouăle cu coaja albă;
4. URECHI (+ părți carunculate = creastă, bărbițe, etc.) ROȘII;
5. PIELE GALBENĂ – tradițional asociată păsărilor CRESCUTE LA CURTE;
6. PICIOARE (& degete) GALBENE – neîncălțate;
7. CIOC GALBEN;
8. OCHII DE CULOARE cât mai DESCHISĂ;
9. CULOARE penaj – FĂRĂ IMPORTANȚĂ – preferabil frumoasă, spectaculoasă, în măsură să atragă privirea.

III. SITUAȚIA ACTUALĂ.
Am pornit de la găinile din curtea copilăriei, cu proveniență & origini dintre cele mai diverse, împrospătate genetic (aproape anual) prin tradiționala metodă a schimbului (între vecini/ consăteni) de ouă pt. incubat (mai rar schimb/ achiziție de cocoși reproducători din rasa comună locală).
La unul din schimburi (cca. 15 ani în urmă) m-am pricopsit cu o amestecătură de Brahma X pitice + comune – care încă îmi influențează lotul actual ori de câte ori îl închid reproductiv/ consangvinizez. Dintre caracterele nedorite de care mă străduiesc să scap:
- talie pitică – apărută sporadic la puii din părinți de talie mare;
- picioare încălțate.
Pornind de la populația mai sus prezentată, prima infuzie cu exemplare cu trasabilitate certă (instrumentată în scopul ameliorării) a avut loc în 2016 (cu pui dintr-o rasă mixtă, achiziționați & crescuți de mine de la Agroland în 2015). Deși nu i-am comandat ca atare, după culoarea specifică, cel mai probabil erau Kabir.
Din ce îmi mai amintesc, influența lor nu a fost notabilă. Cocoșii au fost folosiți doar un sezon și, cel mult, mi-au ameliorat (cât de cât) talia & greutatea +, eventual, productivitatea de ouă – și asta, (doar) cel mult, la o mică parte din linia de atunci. Totuși, după o generație sau două, urmele lor s-au dizolvat & diluat până la dispariție. Găinile, păstrate la matcă 2 ani, au avut o influență și mai puțin semnificativă, fiind doar câteva, reproduse la comun cu marea masă.
A II-a infuzie cu exemplare cu origine certă a avut loc în 2019 – 2020 (tot cu pui achiziționați de mine, în 2018, tot de la Agroland). Femelele (Kabir) nu au avut nici de această dată influență notabilă ca amelioratoare din motive similare/ comparabile[1]. În ciuda eforturilor mele de a crea o familie distinctă – reprodusă într-o serie dedicată, fiind puține femele, (4 rămase până la fine de sezon/ an II) => ouă colectate pe o perioadă mai lungă decât prevăd normele de bună incubare, practica & condițiile necesare care să garanteze randamentul. Chiar ș-așa, am adunat insuficiente ouă pt. o serie completă => am obținut doar 4 pui cu ascendență certă = câte unul pt. fiecare mama-genitoare.
Masculii în schimb, (ceva Rasă Mixtă Agroland) păstrați 2 ani, au introdus o serie de caractere interesante:
- precocitate la ouat (debut la 4,5 luni),
- creșterea taliei & greutății,
- introducerea unor culori rare sau inexistente anterior în lotul meu: barat (porumbace), albastru (andalusian)/ splash, + foarte multe progenituri albe; ochii de culoare deschisă = gălbui-verzui-gri. (Nu știu exact cum se numește metisul comercial. La achiziționare aveau disponibili doar masculi din sortimentul acesta, deci – ca indiciu – erau sexabili la o zi. Mă duce cu gândul la genetică gen: Sapphire Gem = Blue Plymouth Rock X Barred Plymouth Rock).
În F2 au dat și caractere nedorite: malformații cardiace, rezistență scăzută la condiții de curte, predilecția pt. obezitate & mortalitate implicită.
Tot în 2020 am experimentat o a III-a infuzie, folosind cocoși tată-de-pui-broiler, cel mai probabil din gama Ross. Spre deosebire de puii broileri-terminali, aceștia arătau foarte interesant: erau ca niște cocoși Leghorn pe steroizi (+ cu lobii urechilor roșii). Un fel de Cornish / Indian Game deghizați în Leghorn = înalți, svelți, creastă mare & bărbițe pe măsură; cioc & picioare – galbene; penaj & piele (cred) – albe. În fine, în condiții de curte, s-au dovedit sensibili atât originalul cât și metișii. Influența lor asupra lotului meu a fost neînsemnat.
Tata-Broilerii mi-au plăcut atât de mult încât, în 2020, am decis să fac din ei amelioratorul de bază, spre care să tind (doar) ca formă cu rasa de găini bărboase pe care încerc să o creez. M-am fixat și asupra culorii – deja având majoritatea puilor albi sau pătați pe alb de la infuzia 2019 – 2020 cu Rasă Mixtă Agroland.
Din păcate, deși fermele avicole din zona mea își reformează cel puțin 1 dată / an matca și vând reformele spre populație – e drept că, de regulă, nu se face publicitate, așa că astfel de ocazii sunt prinse, cel puțin la prima mână, doar de personalul angajat &, eventual, aparținătorii aferenți – eu nu am reușit să aflu la timp & să mai procur reproducători broiler.
Oricum nu cred că era o idee (f.) bună, fiind o linie sensibilă pentru crescut la curte. Angajații avicola, care ajung să cumpere exemparele bătrâne, le sacrifică în cel mai scurt timp pentru că, odată reformate, acestea nu rezistă mai mult de câteva luni (în exploatare gospodărească).
Din aceste motive, anul trecut am fost nevoit să mă descurc cu genetica din dotarea curții… Prin urmare, la 2uă dintre cele 3 serii de pui din 2021 am folosit masculi De CASĂ autentic/ veritabil/ genuin(e) – Linia de dinainte de (marile) infuzii. Pt. a 3-a serie am folosit un cocoș splash, genetică 75% MIXT Agroland 25% De CASĂ.
Astfel până la generația puilor 2021 reușisem să omogenizez lotul: reducând culorile – care tindeau spre culori deschise, predominant fiind albul; reducând de asemenea umbrele negre de pe picioarele galbene – acolo unde mai apăreau – dacă mai apăreau ca vestigii (genetice), mai mult la exemplarele cu penaj închis la culoare; reducând sau eliminând încălțătura; și, cel mai important, reducând diferențele de talie, greutate, conformație. Am obținut găini solide, cu aspect rotunjit – bondoc, picioare de înălțime medie, talie medie spre mare, productivitate (tot mai) bună (sub toate aspectele!).
După folosirea masculilor reproducători De CASĂ, am ajuns din nou să am la tineret o groază de culori, am revenit la exemplare ușor încălțate, bref: am obținut un lot mult mai eterogen, îndepărtându-mă de obiectivul meu de a realiza o convergență a tuturor exemplarelor spre o rasă omogenă.

IV. ÎN PREZENT - Planuri pt. 2022 (MMXXII).
SITUAȚIA și mai ACTUALĂ, sau STAREA de fapt a MOMENTULUI e că: am o grămadă de găini, pot spune o căruță (avicolă) mare,.. cam cât toată ograda mea; practic (dețin) o adunătură de găini în căutarea unei rase/ a unui ideal.
Pt. a-l atinge, am/ au nevoie de un reper care să le orienteze evoluția.
BREF: pt. concretizarea/ materializarea a aspirațiilor, (deocamdată/ momentan) am ca material de lucru acest lot de găini (acum, fix în acest moment, exact 50 de buc. „în cap” – doar femele matcă pt. 2022).
Legat de el(e), pe lângă multiplele aspecte pozitive, precumpănitoare pt. mine – altfel/ fără de care, de mult aș fi renunțat, abandonând proiectul, am 2-uă vești (aspecte) care le caracterizează: una nasoală și cealaltă la fel de… nașpa.
Astfel: 1. (pentru niște aparținătoare ale unei așa-dorite rase) ca formă seamănă destul de puțin una cu alta; 2. (pt. un lot atât de pestriț) ca fond (genetic) sunt relativ consangvine.
1. Dacă în 2020 populația începea să se întrevadă omogenă, devenind o semi-rasă sau o aproape-rasă, după comeback-ul din 2021, datorat folosirii cocoșilor DeCASĂ, iar au apucat-o divergențele de formă & aspect, ceea ce o îndepărtează de obiectiv.
2. Tot din cauza folosirii cocoșilor DeCASĂ, e consangvină ca fond (sub aspect genetic) – suficient încât, după părerea, expertiza & experiența mea cu ele, suspiciunea e că, dacă acum le închid reproductiv, cel puțin pe termen scurt și, poate, chiar mediu, în loc să le omogenizez, nu fac decât să întăresc gene & caractere recesive, dintre care o parte nedorite (considerate tare), ceea ce ar duce la o și mai mare diversificare fenotipică & tipologică.
Acuma (sper, intuiesc, presupun că) pot corecta/ contracara aspectele nedorite ale progeniturilor unui lot de femele care arată diferit, dar sunt la fel, folosind exact opusul: împerecherea lor (cu consecvență) cu masculi care arată la fel dar sunt diferiți.
Prin urmare, pt. a remedia sau, barem, reduce aceste 2uă neajunsuri (funcție de durata pe care aplic & acționez cu remediul), aplicând în (prin) opoziție: o infuzie cu „eine Rasse eine Farbe“ – un fel de echivalent zootehnic pentru „ein Mann, ein Wort“ și, sper, nu pt. „ein Wort, ein Mort“...
Mai precis, soluția (la îndemână pe care o văd eu/ acțiunea contrară sau reacțiunea pe care să o opun trendului existent) e folosirea de masculi reproducători dintr-o singură rasă – o singură culoare. Ca efect: introduc o (mai) mare diversitate și variabilitate genetică; (concomitent) garantează/ livrează constant (exact!) același set (prestabilit/ implicit) de caractere / generând (în lot) omogenitate fenotipică (morfo-cromatică).
Cu alte cuvinte: voi/ vor stimula omogenitatea tipologică – uniformizând caracterele & trasăturile; fără ca aceasta să reducă varietatea/ variabilitatea genetică (ba din contră)!
Dată fiind situația, cred că e varianta (cea mai) facilă... de fapt, cel mai scurt parcurs până la o oO...-MOGENIZARE, dacă nu până la a obține o rasă, este o pseudo-absorbție (un început de absorbție) înspre & într-o rasă care să întrunească cât mai multe din cerințele IDEALULUI preliminar.
Desigur, nu e de dorit o cvasi-absorbție sau o demi-absorbție – lucru care se poate regla prin păstrarea & întoarcerea/ revenirea la linia de la care s-a pornit (backup & comeback).
Prin aceasta, de fapt, nu fac decât să valorific experiența cu cocoșii tată-de-pui-broiler (și nu numai) folosiți pt. împrospătare genetică și să o reeditez.
De această dată însă, pt. a-i asigura fezabilitatea, am nevoie de o sursă previzibilă & predictibilă multianual, din care să-mi asigur furnizarea unor masculi reproducători de calitate: O rasă, O culoare – aceleași!
Desigur, este necesar (și) să mă decid asupra unei singure varietăți dintr-o singură rasă.
Am să revin (cu detalii) asupra acestui aspect.
Până atunci, la o mică simulare multigenerațională, chartul ar arăta cam așa:
ANUL 1: Mascul DeRASĂ x Femele DeCASĂ = F1: 50% DeRASĂ - 50% DeCASĂ
ANUL 2: Mascul DeRASĂ x Femele F1 = F2: 75% DeRASĂ - 25% DeCASĂ
ANUL 3: Mascul DeRASĂ x Femele F2 = F3: 87,5% DeRASĂ - 12,5% DeCASĂ
sau, respectiv
ANUL 1: Mascul DeRASĂ x Femele DeCASĂ = F1: 16/32 DeRASĂ - 16/32 DeCASĂ
ANUL 2: Mascul DeRASĂ x Femele F1 = F2: 24/32 DeRASĂ - 08/32 DeCASĂ
ANUL 3: Mascul DeRASĂ x Femele F2 = F3: 28/32 DeRASĂ - 04/32 DeCASĂ.
În practica zootehnică americană (Charolais), atunci când se introduce o rasă (nouă) de import prin metoda absorbției femelelor fondatoare, sunt considerate ca rasă pură ("purebred") exemplarele care poartă 31/32 sau mai mult din genetica noii rase (“absorbitoare”). Cele cu mai puțin de 31/32 pot fi recunoscute doar ca înregistrate ("recorded").
Astfel, obținerea prin această metodă a exemplarelor de rasă pură necesită infuzarea consecventă timp de 5 generații sau mai mult.
Am întâlnit și varianta în care limita pt. femele era de 7/8, iar pt. masculi 15/16 (Gelbvieh).
Dacă aplic regula de mai sus în cazul meu, ca să duc asimilarea până la capăt am nevoie de 5 ani (ca la Charolais):
ANUL 5: Mascul DeRASĂ x Femele F4 = F5: 31/32 DeRASĂ - 01/32 DeCASĂ
sau de 3 ani pt. femele & 4 ani pt. masculi (ca la Gelbvieh):
ANUL 3: Mascul DeRASĂ x Femele F2 = F3: 7/8 DeRASĂ - 1/8 DeCASĂ
ANUL 4: Mascul DeRASĂ x Femele F3 = F4: 15/16 DeRASĂ - 01/16 DeCASĂ
respectiv, procentual:
ANUL 3: Mascul DeRASĂ x Femele F2 = F3: 87,5% DeRASĂ - 12,5% DeCASĂ
ANUL 4: Mascul DeRASĂ x Femele F3 = F4: 93,75% DeRASĂ - 6,25% DeCASĂ
ANUL 5: Mascul DeRASĂ x Femele F4 = F5: 96,875% DeRASĂ - 3,125% DeCASĂ
Dacă aș face asta, în cazul în care aș păstra caracterul BARBĂ – lucru nu doar posibil ci (și/ chiar) relativ ușor, grație dominanței genetice a acestui caracter – aș obține (cel mult) doar o variantă bărboasă a rasei deja omologate (DeALȚII).
Acest rezultat, evident, nu (îmi) e de dorit!
Tot ce pot planifica la momentul de față e ca, VĂZÂND & FĂCÂND – funcție de rezultat & evoluția multigenerațională, să O REGLEZ DIN PÂINE – cum ar spune un chef (bucătar) mioritique...
Probabil, voi potrivi în familii masculi și femele din generații diferite – cu diferite procent(aj)e genetice de la rasa amelioratoare, astfel încât să armonizez & stabilizez, la produșii lor, elementele complementare (dezirabile) ale părinților.
Abia apoi, după încheierea procesului de infuzare/ închidere reproductivă... (prin reproducere selectivă) urmează să mă apropii (de) & să (mi) ating obiectivele.

V. O Foaită, O Farbă („eine Rasse eine Farbe“) – DAR CARE (& Care)?
Cum promiteam în paragraful anterior, am să detaliez, măcar la nivel de premise, câteva principii directoare & predilecții preliminare pt. alegerea unei varietăți (de culoare) dintr-o rasă amelioratoare.
Întâi de toate: o R.A.S.Ă.! NU un METIS (așa-zis „hibrid“) comercial – fie el oricât de avansat zoo-tehnologic. Astfel, toate minunile & minunățiile gen MIXT Agroland sau reproducător Broiler, în F2 și, mai ales, în combinație cu eterogena „rasă comună“ din dotare, dau rezultate dintre cele mai neașteptate. Practic, dintr-o astfel de loterie genetică mă aleg cel mult cu un lot de Chickens Surprise. Suplimentar, există variații genetice între mixturile comercializate sub aceiași etichetă – chiar și în cazul acelora care arată, se comportă & (re-)produc la fel. Nu mai spun că sunt ani/ sezoane în care, pur și simplu, un sortiment țintit/ vizat să nu se comercializeze, să nu fie disponibil pe piață și să fie înlocuit „la raft“ cu altceva similar/ comparabil. Oricum, chiar disponibile, unele dintre ele au denumiri, mai multe, strict comerciale, care variază de la comerciant la comerciant. Exceptând (eventual!) Kabir-ul, metis consacrat & „bătut în cuie“, suficient încât să ofere o oarecare predictibilitate, restul sunt cu genetică variabilă & aleatoare.
Acuma: CARE Rasse?
Las la o parte fițe, fonfleuri, fantasme & fantasmagorii. Nu mai încarc textul (& așa ticsit cu redundanțe) cu trecerea lor în revistă – mai ales că (mi) ar fi greu spre imposibil să le procur constant, multianual.
Bref: sărim peste variantele Exquisite de Exchequer!
[Sau.., nu!: exquisite-0f-exchequer ca și culoare – ca rase însă, mă gândesc la clase, familii, linii; tulpini, încrengături & alte clustere dintre cele mai greu de procurat pe & (mai ales) de pe meleagurile noastre:
- Asiatic/ "Shanghai" type: Brahma (Grey "Shanghae"/ Grey Chittagong/ Chittigong – descalificate pe motiv că-s “heavily feathered legs & foots”), Cochin (Chinese Shanghai – de asemenea, descalificate tăt pă motiv de “excessive profuse soft feathered legs & foots”) &, mai ales!, Langshan/ 'Wolf Mountain' (Croad Langshan, Modern Langshan, Australian Langshan, Wakfer Chinese Langshan, German Langshan, Estaires (chicken)/ Poule d'Estaires – la fel, unele varietăți/ rase, neeligibile pt. c-au “feathered legs & foots”);
- Continental (Schweizer): Deutsches Reichshuhn/ „German Imperial”, Schweizerhuhn/ "Swiss chicken", Charollaise (poule)/ La poule Charollaise;
- Mediterranean (& Moorish Miscellaneous): Barbezieux, Minorca (Red-faced Black Spanish), Spanish (White-faced Black Spanish), Valdarnese ('Valdarno Bianca'), Storza, Cornuta di Caltanissetta.
OK! Gata (cu) excursul exe-(daco)getic! Scuze,.. nu mă pot abține!..
BREF: Gata (&) cu taxologia & taxonomia! (făcurăm) Destulă axiologie, filiație & filogenie!/ Destul ne jucarăm de-a “serial taxonomist” & “amateur taxologist”-ul/ -ii – etalând: serii, clase, rase!..
(asta) Din seria: „Nu mă mai satur să fiu ludic!”/ „Așa am rămas holtei!” :D]
Chiar & așa, clase & rase eligibile sunt & (îmi) rămân multe spre destule.
La primul imbold aș alege o culoare (ceva) mai complexă, dar nu foarte.
Pe scurt: o culoare cu un pattern.
Apoi, aș merge pe ceva (cu) negru – datorită irizațiilor spectaculoase & luciului specific penelor negre & nemaîntâlnit la alte varietăți de culoare.
Prejudecată sau ba, pt. mine o pană strălucitoare = pană sănătoasă, rezistentă la tăvăleala inevitabilă creșterii extensive.
Nu știu dacă, în realitate, penele închise, lucitoare & bronzate sunt cu adevărat mai calitative decât cele în culori deschise, mate, fade & pudrate. Oricum măcar ca impresie/ aspect, pt. mine opțiunile sunt: culori închise = expresive vs. culori deschise = fade.
Mai departe, dacă negrul din pattern nu e acompaniat de gene care să-l modifice (și într-o primă fază l-aș folosi în stare curată, fără alte complicații), de regulă este exprimat în două variante de bază: pe argintiu și pe auriu – unde auriul poate merge până la arămiu-acaju (mahon)-închis.
Deși îmi plac ambele, înclin spre argintiu. Rațiuni:
1. pt. că-i mai spectaculos, datorită contrastului frapant;
2. pt. că cel pe auriu-arămiu-mahon închis / castaniu comportă mai multe nuanțe (de urmărit & rafinat), deci = mă complic.
[Ar mai fi detalii la care mă trimite grija anticipativă, gen: produșii din primele generații infuzate vor purta (/ vor prelua, de la țărăneștile eterogene DeCasă) gene (modulatoare) de culoare care vor afecta calitatea expozițională a cromaticii. Pe auriu probabil sunt mai greu observabile (dar) & corectabile decât pe argintiu... În fine, sunt detalii lămuribile în timp, doar în urma practicii & lucrului cu aceste culori.
Un motiv de îngrijorare mult mai bine întemeiat e necesitatea practicării metodei (complicate & costisitoare!) “Double-Mating” (Dublă-Împerechere) – în scopul obținerii unor exemplare de calitate expozițională din aceste culori complexe.
Aceasta presupune deținerea & cultivarea a două linii distincte de găini: una care produce doar cocoși de expoziție (+ găini de calitate slabă ca și culoare) și cealaltă care produce doar femele de expoziție (+ cocoși de calitate cromatică slabă, care nu sunt expuși în concurs).
Cam toate rasele care au culori cu pattern necesită creșterea, producerea & reproducerea exemplarelor de show prin metoda Double Mating. Asta pe mine mă cam încurcă! (În fine, e de studiat & evaluat!)
Nu în ultimul rând, îngrijorătoare (pt. achiziții – mai ales din import!) sunt și zonele cu focare de gripă aviară, + alte boli & beteșuguri. Eu (până-n prezent) n-am avut probleme cu contagiuni, deși nu-mi vaccinez găinetul. În cazul „achizițiilor necesare” & impuse, tare mă tem să nu aduc acasă, pe lângă genetică specific „găinară”, & ceva genetică virală.]
A. Acestea fiind spuse, ca cromatică mă gândesc la:
1. gama pencilled = creionat (din faza / etapa Brahma Crosses am rămas cu drag pt. silver pencilled & partridge = gold pencilling);
2. gama single-laced = simplu dantelat (acest pattern dă, probabil, cel mai frapant fenotip exprimat pe alb-argintiu/ silver – a se vedea silver-laced la rasele Sebright /Wyandotte = American Sebright/ Sebright Cochin);
3. gama double-laced = dublu dantelat (dublu bordurat e ceva între pencilled/ creionat – care are un desen mai fin/ filigranat, exprimat la femele doar, și single-laced/ simplu dantelat – exprimat atât la masculi cât și la femele).
Și în cazul patternului double-laced/ dublu dantelat, îmi plac ambele variante dar, frapant de spectaculoasă rămâne cea pe silver-argintiu.
Totuși, cea pe fond arămiu-mahon cred că-i mai strălucitoare & mai bogată în luciu & irizații – cel puțin așa (mi) pare.
B. Ca rase/ vectori (purtători)/ amelioratori mă gândesc la:
- Barnevelder,
- New Hampshire,
- Plymouth Rock,
- Wyandotte,
însă nu musai în ordinea asta.
Acuma, ca regulă & criterii importante în alegerea mea:
1. disponibilitatea rasei/ varietății de culoare & calitatea existentă, „pă piață”, la noi;
2. calitatea (în cadrul rasei a) exemplarelor din varietatea de culoare vizată – multe culori sunt nou-introduse, unele nerecunoscute încă = exemplare de calitate slabă în raport cu cele în variantă de bază/ originală;
Astfel, pt. single-laced: aș prefera Wyandotte silver-laced – care este („the parent variety of the Wyandotte family”/ „soiul părinte al familiei Wyandotte”) varietatea originală/ primă a rasei (1883). Chiar și la noi, fiind atât de veche și de populară, se găsesc relativ ușor exemplare de calitate.
Pt. double-laced: aș prefera varianta pe silver-argintiu, evident de la Barnevelder, însă varietatea originală e pe fond roșu-mahon. Varietatea argintie, cel puțin pt. “standard-sized” = (de) dimensiuni standard/ (de) talie mare, care mă interesează pe mine, nu e unanim recunoscută = de aici o serie de complicații (privitoare la calitate & accesibilitate), mai ales în țara noastră, unde nici varietatea clasică nu prea e populară.
Cât despre restul opțiunilor din gama pencilled, cel mai aproape mă gândesc la Plymouth Rock (partridge & silver) – însă, din ce am întâlnit până-n prezent, tare mă tem că vor rămâne doar la stadiul: „v.i.s.e.”.

Ca o ULTIMĂ ADĂUGIRE: foarte important! – rasa amelioratoare, oricare ar fi ea, trebuie musai nebărboasă; nici măcar ca plus-variante.
După ce omogenizez lotul de găini ca formă/ culoare/ talie/ greutate, etapa următoare o voi dedica rafinării caracterelor stabilizate și/ sau adăugării de ornamente gen: tipul de creastă, forma cozii, etc. (mai sunt și altele dar e prematur, în această fază, să divaghez – oricât de tentant îmi e...).
Un aspect important, care sper că va deveni emblematic pt. viitoarea rasă, va fi capul "proiectat" a.î., pe de o parte prin dimensiuni & formă sa să pună în valoare caracterul BARBĂ, iar pe de altă parte să fie reprezentativ & ușor recognoscibil ca și caracter de rasă.
La o parte din găinile deținute (e drept, vizibil mai mult la o parte dintre masculi) pe lângă barbă apar și bărbițele carunculate (wattles) – lucru pe care îl găsesc estetic (mai cu seamă la cocoșii cu penaj alb, pe care contrastează puternic cu roșul lor aprins) și, dacă reușesc să le stabilizez într-o formă armonioasă cu ansamblul, aș vrea să conserv acest caracter.
De regulă (el) lipsește la rasele bărboase.
L-am (mai) întâlnit la (unele) exemplare din unele rase mari franceze care, pe lângă multe alte ornamente, aveau și barbă... din care ieșeau astfel de „bărbițe”.
Deocamdată nu știu dacă la mine (în lot) apar doar la exemplarele heterozigote pt. barbă. E posibil ca la cele homozigote să dispară. Dacă însă va persista, voi încerca să orientez selecția spre exemplare cu barbă & bărbițe cât mai mari.
Lucrul ar fi mai greu (cred) dacă aș introduce bărboase fără wattles – așa cum sunt majoritatea covârșitoare a raselor cu barbă.
Până la urmă: în TEORIE – SPERĂM în PRACTICĂ – VEDEM!
Până la noi răzgândiri & alte hotărâri, RĂMÂNE CUM AM CREIONAT & BRODAT (pencilled & laced)!
Când mă hotărăsc & concretizez orișicât, revin cu un topic dedicat. (SAU CU... MAI MULTE! :D)


(‎vineri, ‎28 ‎ianuarie ‎2022, ‏‎20:02:58) – © – [MMXXII]


[1] Bref: au trecut prin șeptelul meu fără să (prea) lase urme!
Cu o excepție: m-am ales cu o pitică, care:
1. fie era din ouăle cu care am completat incubatorul și, deci, nu avea treabă cu Kabirele – deși culoarea ei mă îndeamnă să cred că din ele e;
2. fie (tatăl ei fiind, normal/ standard, DeCasă) aceste Kabire, pt. unul din sexe (cel mai probabil femelele), aveau părinți pitici – practică întâlnită în producția industrială din motive de economie.
Am menționat această anomalie de talie (just) 4 the record. E semnificativă ca detaliu pt. că acea găinușă, relocată & lăsată de capul ei cu un super cocoș: mediu ca talie & bătrân ca ani (cca. 2017), și-a făcut cuib, ouă, pui (în vara 2021/ început de august) – niciunul pitic – din care sunt pe cale să mai pornesc o linie.
Tatăl piticei – potrivit (în lot/ pereche/ familie/ matcă) cu Kabirele, a fost un bărbos silver pencilled – la rândul său foarte frumos – ultimul în culoarea asta (moștenire Brahma) din vechea mea linie. Din păcate nu m-am ales cu nimic nici din el!
În fine, dacă nu din această combinație a ieșit pitica, o altă variantă ca sursă, posibilă dar improbabilă, e din completarea incubatorului/ seriei cu ouă din găini semi-mixte-Agroland și/ sau DeCasă X cocoș Tată-Broiler. Fiind Roșie & Pitică înclin spre origine Kabir X silver pencilled DeCasă.
A 3-a variantă, cea mai incertă, ar fi un accident (genetic) cu vreun cocoșel precoce X ceva găină DeCasă. Sincer: habar n-am! &, acum, mi-e aproape imposibil să-mi amintesc & reconstitui asemenea variante alternative...
Oricum, e de notat! Dacă iasă ceva din treaba asta – cum ar fi o linie alternativă de bărboase, o să investighez mai mult. Deocamdată, important e «masculul ά» – din care doresc să pornesc linia = un cocoș cu (extrem de) multe aspecte interesante: coadă-seceră bogată tare; barbă & bărbițe (carunculate/ wattles) mari & armonioase ca formă; creastă (simplă/ single comb) mare & faină; pinteni !!! – câte 3 la fiecare picior, dintre care 2 (rudimentari & suplimentari), cred că, doar din cheratină = un fel de unghii solzoase/ solzi-unghii, crescute aproape cât pintenii reali/ de bază, pe care îi flanchează.
Din el am: 3 femele & 3 masculi – 2021. Pt. anul ăsta (2022), dacă funcționează planul, intenționez să concentrez genetica acestui mascul double-triple-SPURred, prin consangvinizare cu fetele lui. Poate reușesc să-l replic. În fine: acesta e doar un proiect secundar, întocmit ad hoc, deci nesemnificativ momentan, ca paragraf, pentru acest topic & neimportant pt. linia care constituie subiectul/ pretextul prezentului text!
Dacă îl dezvolt până la stadiul & amploarea unui proiect, (îi) dezvolt & detaliez & un topic dedicat!