⛧ℳi̶s̶c̶h̶i̶e̶f̶ ℳa̶n̶a̶g̶e̶d̶ Murmură un mulțumesc barmanului când îi pune în fața sticla
⛧ℳi̶s̶c̶h̶i̶e̶f̶ ℳa̶n̶a̶g̶e̶d̶ ❝Nu aș spune neapărat că îmi place, dar nici nu îmi este atât de
▬ "Ce drăguț" Surâde cu o falsitate lesne sesizabilă, plasându-și mâna deasupra sa.
▬ pandantiv, își întinde spinii spre gâtul lui. La comanda ei îl zgârie în locul paralel
; Așa e, locul ăsta... are modul lui de a te chema înapoi. Oricât de departe te-ai duce. +
— În pofida durerii surde pe care o resimțea acum în zona jugularei, Klaus se abține din
— sânge înainte de a apuca să se vindece și analizează pentru scurt timp lichidul vâscos
▬ Capul și-l leagănă în semn aprobator, dar zeflemist. "La cât de lungă este lista ta, vei
— I se acrise de discuția cu zâna arțăgoasă, astfel că hotărăște să nu mai vină cu vreo
— -sător pe tejgheaua barului. „În cazul ăsta ne vedem pe aici, Zână Măseluță.” Pufnește
⛧ℳi̶s̶c̶h̶i̶e̶f̶ ℳa̶n̶a̶g̶e̶d̶ ❝Ai mai locuit aici?❞ Duce paharul către buze și ia o gură din
; (Prind paharul pe care mi-l împinge barmanul pe tejghea și sorb din el, în același timp +