5.Iar din nou mă cerți cu privirea. Mereu te-am așteptat sub acești cireși mov care și ei plângeau
după tine.Și eu plângeam de ei și de dor pentru că trecând peste oricum era faptul consumat. Eu am văzut ce am văzut și nu puteam să îmi scot din minte imaginea aia. Iar acum m-am calmat.