— „Nici n-ai vrea să ştii.” Repet acele prime cuvinte destul de încet fiind cel mai probabil auzite
doar de mine, urmate de un pufnet ironic. Deja mă aflu în autobuzul ăsta şi cel mai probabil încă te gândeşti unde se îndreaptă, nu? Ce-i drept, până la locaţia mea într-adevăr sunt destul de multe
