Prima dintre ele se numeste Paradisul meu, de Heinz Erven. Nu va ganditi ca este vreun mare scriitor, uneori cartile mari nu sunt opera vreunui mare intelectual. Pana la urma ceea ce conteaza este curajul de a merge pe drumul tau, indiferent la critici.
Heinz Erven a fost doar un simplu fermier, da, dar ce fermier. Un fermier care a avut curaj sa contrazica doctrina agricola a vremii lui pentru ca si-a dat seama ca directia in care merge agricultura este gresita.
Un fermier care a avut curaj sa spuna ca agricultura se face pentru profitul industriei chimice si in detrimentul si paguba naturii si asta prin deceniul 6 al secolului trecut, cand chimizarea era abia la inceput si nu atinsese nivelul global al momentului actual
Si in sfarsit, Heinz Erven a fost un fermier care a decis sa traiasca in acord cu principiile lui de viata. Mica lui ferma nu era specializata, nu era o ferma de pasari desi avea si pasari, nu era o ferma de porci desi tinea si porci, avea si legume pe care le vindea singur la piata, dar nu era o nici ferma de legume specializata.
Nu specializare ci diversificare, totul era in armonie, potrivit unei stiinte care era poate veche dar care se pierduse cu timpul si in goana omului dupa profit. O stiinta care se baza pe observatie personala a naturii, a plantelor, animalelelor, pasarilor dar si a rolului micilor vietati ale subsolului.
A inteles poate primul ca aratul pamantului, atat de familiar noua tuturor, atunci ca si acum, in loc sa ajute, mai mult dauneaza pentru ca prin arat sunt omorate si expuse inghetului ramele si alte vietati atat de folositoare daca s-ar sti cum sa fie folosite.
A ajuns astfel prin observatie directa sa inteleaga ca in loc sa are si sa sape pamantul ar fi mult mai util sa planteze legume cu radacini adanci pe care sa nu le recolteze ci sa le lase peste iarna, pe de o parte pentru ca acopera solul ca o plapuma protejand de ger si pe de alta parte lasa netulburata desfasurarea vietii din pamant si in special a ramelor, gandacilor care se transforma astfel in muncitori ai fermierului.
In primavara solul era afanat si numai bun de lucru. Deci adio tractoare, efort, bani etc.
A fost un precursor important al curentului permaculturii, si trebuie spus ca Sepp Holzer, care a devenit mult mai cunoscut ca Erven, s-a inspirat din munca si descoperirile acestuia.
Acum, daca ati avut rabdare sa cititi pana acum, faceti va rog o continuare si cititi si cartea. Diferenta este uriasa, in timp ce eu am scris pe marginea unei carti, adica din cele citite, cartea a fost scrisa pe baza experientei de viata a autorului: Heinz Erven.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.