― Își afundă fața în tapițeria banchetei plângând pe înfundate în timp ce se chircește pe
banchetă, genunchii venindu-i la piept, ținându-se cu mâinile de ei. „Hashtag rezist.” Încerca să glumească, dar nu era momentul potrivit, dar măcar așa putea să își ia puțin gândul.
