— Acea curiozitate, în primă instanţă fiind puţin confuză. Câteva secunde îi sunt totuşi necesare
— Pentru început, urmând ca, o secundă mai târziu, chipul să îi aterizeze în cea mai apro-
— Astupat, îşi retrage capul din perna propriu-zisă, reluând contactul vizual cu acesta.
— O scurtă pauză vocală are loc, pauză în care îşi alege cuvintele potrivite pentru a forma
— Un zâmbet aproape instinctiv îi preia forma buzelor odată cu replica produsă de Josephine
— Produce acel contact cu suprafața respectivei. Istorisirea pe care ea o produce ulterior îi
— Necesară, fără a se teme de posibile reacții din partea ei. “Fii serioasă, nici tu nu cred că
— Timp brațul, dar, având în vedere că un contact vizual se petrecea între ei, își rezemă cotul
— Dentele vorbe, accentuând cea de-a doua parte a ideii înainte de a strâmba din nas.
— Un „nu” însoţit de o simplă legănare a capului este felul în care se manifestă în momentul
— „Să-l ajute Dumnezeu să nu dau de el pe stradă când sunt la volan.” produce astfel gluma
— Asupra propriilor obraji, ipostază care, ivoluntar, o îndeamnă să îşi coboare instinctiv
