— În sine. „I-auzi.” adaugă, arcuirea sprâncenelor contribuind şi ea în jocul ei facial, totodată
ironic. „Văd că v-aţi distrat pe aici, nu glumă...şi acum să înţeleg că pleci? Te văd aşa dichisit.” din nou, privirea şi-o ridică din direcţia resturilor de mâncare aflate pe suprafaţa măsuţei
