— Arătătorului pe care îl poziţionează sub bărbia ei, capul i-l ridică din dorinţa de a privi mult
mai concentrat trăsăturile acesteia. “Ai plâns cumva?” Răspunsul era unul categoric, afirmativ, căci ochii acesteia păreau încă umezi iar o ciudată negreală i-i contura. Dar chiar ş-aşa, nu-şi reprimă


— Cunoştinţă, dar mai ales maniera prin care ea rosteşte finalul cuvânt, mai precis “asta”, îi
— Mişcare tipică a capului. “Am venit doar să văd cum eşti, atâta tot.” Îşi enunţă aşadar
— Arătătorului pe care îl poziţionează sub bărbia ei, capul i-l ridică din dorinţa de a privi mult
— Curiozitatea sau acţiunile. Astfel, degetul mare al palmei opuse ajunge trecut pe sub ochiul
— „Da, sunt bine, n-am nimic.” îi oferă răspunsul anterior, cu ajutorul uneia dintre mâini



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!