— De câteva ori până ce acţiunea parcă îi cere a fi stopată odată cu întrebarea ei finală.
Astfel, se opreşte din acţiunea precedentă, şi, chiar dacă şatena se afla lângă el, decide a o privi încă prin intermediul reflexiei ei. Îşi înalţă astfel o singură sprânceană, rămânând tăcut
