— Nu e niciodată prea târziu să îndrepţi lucrurile.” în încercarea de a-i ridica moralul, dar şi
— Sesizând intenţia blondei de a se deplasa de pe loc, o urmăreşte preţ de câteva clipe prin
— Respectivei drept amplasare, el unul recurge la salteaua canapelei, mai exact mijlocul.
— Constant contactul vizual. Bâlbâiala de care are parte iubita sa cauzează o primă acţiune
— Mişcarea lentă a capului, încuviinţând; semn că se simţea de acord cu replica respectivă.
— Privirea îi coboară spre locul pe care ea îşi aşeza palma, propriul braţ, în acelaşi timp
— Sfaturi utile, de care ar putea ţine cont în viitorul apropiat, o repriveşte. Din nou, tăcut,
— De faptul că încercam să-mi dovedesc nevinovăţia aruncând toată vina asupra ei, încât
— Petrecându-se eventual. „Josephine nu te urăşte.” Brusc, revine asupra unei idei anunţată
— Că nici pe asta n-o urăşte.” Conclude în cele din urmă, moment în care buzele şi le lipeşte
— Pe parcurs ce iubitul său îşi expune sentimentele cu privire la subiectul aflat în plină discuţie
— O poziţie mai bună, respectiv a fi mai aproape de el. Scuzele pe care le primeşte, eventual,
