— Căruia mici sunete îi părăsesc în consecinţă buzele, crisparea putând fi recitită şi la nivel
— Durerii căpătate, dar şi a secundelor consistente acordate gestului în sine, pentru ea pare
— Intermediul căruia parcă îi cere acestuia o părere, referitoare la contactul dintre zonele
— Privirea pe care continuă a i-o arunca şi adoraţia resimţită de pe urmele acesteia persistă
— Următoarei sale acţiuni, aceea de a-i astupa ochii prin intermediul palmei. Tocmai din
— Presupunea că recursese la acel gest cu un scop anume. Astfel, zâmbetul îi preia forma
— Din primul moment în care umiditatea iubitei sale întâlneşte vârful propriei umidităţi,
— O abordase, fapt pentru care refuza vreo completare vocală sau comportamentală. Timpul
— Depărtare a buzelor. Aerul cald i le părăseşte astfel, însă sub forma unei jumătăţi de
— Tot gestul iubitei sale, de această dată de a-şi depărta palma. Astfel, odată eliberată
— Rămâne tăcut, surprinzând pe buze un alt zâmbet. Abia apoi, când privirea sa coboară
— Uzanţa unui singur cuvânt. Instant, rânjetul preia conducerea buzelor sale. „Eşti abia la
